Legea offshore a fost depusă, vineri, în Parlament, fiind semnată de liderii celor trei partide din coaliţie, premierul Nicolae Ciucă a anunţat că primele livrări de gaz românesc din Marea Neagră ar putea începe în această vară.
„Începând din acest an vom avea pentru prima dată compania Black Sea Oil Gas livrând, gaze cred că nu mai târziu de jumătatea anului, aproximativ un miliard de metri cubi pe an. Exploatarea în perimetrul Neptun Deep va începe cel mai târziu la finalul anului 2026, începutul anului 2027. În onshore, la mare adâncime, la Caragele, în județul Buzău, exploatarea va începe la începutul anului 2024”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, vineri, la Buzău.
Ministrul Energiei Virgil Popescu a declarat prin proiectul legii Offshore depus vineri la Parlament sunt aduse o serie de modificări la un act normativ aprobat în 2018 prin care sunt deblocate investiţiile, astfel încât să fie asigurată independenţa energetică a ţării noastre şi să fie redusă dependenţa de gazul rusesc.
„Gaze româneşti pentru români! Noua lege offshore a fost depusă astăzi la Parlament. Este foarte important că am reuşit să avem susţinerea unei majorităţi pentru o lege atât de importantă, care va fi adoptată în procedură de urgenţă. Legea offshore a fost şi este o prioritate pentru mine şi colegii din PNL. În primul rând, prin modificările pe care le aducem la legea 256, aprobată în 2018, deblocăm investiţiile şi, astfel, asigurăm independenţa energetică a României şi reducem dependenţa de gazul rusesc.
Stabilim un regim fiscal competitiv în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % (statul român) – 40% (investitorul) Un alt aspect extrem de important este următorul: legea asigură stabilitatea şi predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum şi în onshore de mare adâncime(exploatări pe uscat, de mare adâncime)! Primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua partea a acestui an şi aici vorbim de o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual – Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor.
Mai mult chiar, legea stabileşte acelaşi cadru fiscal pentru investiţii offshore şi onshore de adâncime, practic urgentând investiţiile onshore de la Caragele, judeţul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România. Estimăm că lucrările vor începe aici la începutul anului 2024. La perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitoare şi primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârşitul anului 2026 – începutul anului 2027. Da, aşa cum am spus românii vor avea gaz românesc în case. Şi nu numai! România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-şi producţia cu mult peste necesarul actual de consum intern. Şi un alt aspect foarte important: ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională!”,a spus Popescu.
Parlamentarii USR vor depune, în cadrul dezbaterilor la proiectul legii offshore, un amendament pentru ca banii obţinuţi de statul român prin exploatarea gazelor din Marea Neagră să ajungă în pensii prin Pilonul 2, a anunţat, vineri, deputatul Cristina Prună.
„După ani la rând de ‘săptămâna viitoare’, vechile partide politice, adunate în Coaliţia sărăciei sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis, au depus, în sfârşit, proiectul noii legi offshore. (…) În primul rând, trebuie spus foarte clar: 60% din 0 tot 0 rămâne. Deci, discuţia despre procentele obţinute de stat sau de investitori este prematură atât timp cât nu ştim dacă au existat consultări între cei care au venit cu aceste modificări şi companiile care trebuie să vină cu banii pentru investiţie. Sigur că este important câţi bani revin statului, iar pentru a determina corect acest lucru Ministerul Finanţelor şi Ministerul Energiei trebuie să vină cu scenariile pe care s-au bazat pentru ca liderii coaliţiei să vehiculeze aceste cifre. Impozitarea se face în funcţie de preţurile practicate la vânzarea gazelor. Astăzi, avem un nivel al preţurilor care poate evolua până peste patru ani când va începe exploatarea”, a explicat Cristina Prună, vicepreşedinte al Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor, potrivit unui comunicat de presă.
Ea a subliniat că sunt importante şi prognozele în ceea ce priveşte evoluţia producţiei, la începutul exploatării, pe vârf şi în perioada de declin, iar Guvernul trebuie să prezinte aceste aspecte în Parlament.
Potrivit deputatului USR, la fel de important precum scenariile luate în calcul şi discuţiile cu investitorii, dacă nu chiar mai important, este modul în care statul român intenţionează să folosească banii pe care îi va obţine din redevenţe şi impozite.
„Conform proiectului de lege depus, aceşti bani se vor duce cu prioritate în reţelele de distribuţie de gaz şi către orice altceva prin decizie a Guvernului. Or, gazul din Marea Neagră este şi el finit. Peste 15 – 20 de ani se va epuiza şi el. Dacă astăzi extindem reţelele de gaz natural către populaţie pe care mai târziu le vom alimenta cu gaz rusesc, pentru că nu va exista altul în regiune, politicienii de astăzi nu fac altceva decât să aducă un deserviciu securităţii naţionale pe termen lung. Trebuie să pregătim de pe acum tranziţia energetică către surse alternative de energie curată, iar banii de pe urma exploatărilor de gaze offshore sunt oportunitatea realizării acestei tranziţii”, a menţionat Prună.
Potrivit USR, valorificarea superioară a gazului în România este soluţia corectă, iar parlamentarii partidului vor depune un amendament prin care banii obţinuţi din exploatarea gazelor din Marea Neagră să ajungă în pensii, respectiv în Pilonul 2. De acolo, a indicat USR, fondurile de pensii vor investi cu prioritate în industria energetică şi industria chimică, pentru ca fermierii români să aibă acces la îngrăşăminte la un preţ corect.
„Mai mult, Pactul Verde European ne oferă coordonatele în ceea ce priveşte investiţiile în energie: investiţii în eficienţă energetică, în surse de energie regenerabilă, electrificare sau în producţia de hidrogen. Nu putem să îngropăm banii în pământ în reţele de distribuţie prin care să nu treacă gaz. Sau, şi mai rău, în aşa zise investiţii precum PNDL sau studii de fezabilitate pentru proiecte pe hârtie. Aşteptăm ca dezbaterile în Parlament să se facă în mod transparent şi corect cu toţi actorii la masă, inclusiv Guvernul, investitorii şi orice alte autorităţi relevante”, a transmis Cristina Prună.