Primul caz de variola maimuţei a fost diagnosticat, luni, în România, a anunțat Ministerul Sănătății. Primul român diagnosticat cu variola maimuței este un bărbat în vârstă de 26 de ani, din București. În prezent, pacientul este internat în spital şi va râmâne 21 de zile în izolare, iar DSP Bucureşti face anchetă epidemiologică.
„Acesta a fost diagnosticat în cursul zilei de astăzi (luni – n.r.) în urma investigațiilor de laborator. Boala a debutat în urmă cu 4 zile iar pacientul s-a prezentat la spital în cursul nopții precedente. Starea bărbatului este bună”, anunță MS.
Pacientul primește tratament simptomatic și se află în izolare.
Medicii au realizat anamneza în cazul pacientului și astfel au aflat că partenerul persoanei infectate a călătorit în ultima perioadă în mai multe țări din Europa unde există numeroase cazuri de infecție cu variola maimuței, a mai transmis MS.
În cursul lunii mai s-au mai înregistrat două suspiciuni de infectare cu variola maimuţei la o femeie de 43 de ani din Rădăuţi şi un bărbat cetăţean român internat la un spital din Atena, in Grecia, însă acestea au fost infirmate ulterior, fiind vorba de infectări cu varicelă.
Variola maimuţei nu se răspândeşte cu uşurinţă între persoane şi necesită un contact apropiat. Virusul intră în organism prin pielea sau mucoasele lezate, tractul respirator, ochi, nas sau gură şi prin fluide corporale.
Principalul mod în care poate fi răspândit este în timpul contactului fizic apropiat şi prelungit cu o persoană care are variola maimuţei. Nu există elemente care să sugereze în vreun fel posibilitatea infectării pacientei din Rădăuţi cu virusul variolei maimuţei.
OMS se teme că variola maimuţei se instalează în ţări non-endemice, după semnalarea a 1.000 de cazuri în 29 de ţări
Există un risc ”real” ca virusul variolei maimuţei (”monkeypox”) să se instaleze în ţări non-endemice, după semnalarea a 1.000 de cazuri, avertizează miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează AFP.
”Riscul ca variola maimuţei să se instaleze în ţări non-endemice este real, însă acest scenariu poate fi evtat”, a subliniat într-o confernţă de presă directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus. El încurajează ţările să crească măsurile de supraveghere sanitară în vederea ”identificării tuturor cazurilor şi contactelor, cu scopul controlării acestei intensificări şi prevenirii contagiunii”.
”Peste 1.000 de cazuri confirmate de variola maimuţei au fost semnalate până în prezent OMS în 29 de ţări în care boala nu este endemică”, anunţă directorul general. Potrivit OMS, niciun deces nu a fost semnalat în aceste ţări – spre deosebire de ţările endemice, între care Nigeria şi Republica Democratică Congo (RDC).
”OMS este deosebit de îngrijorată de riscurile pe care le reprezintă acest virus în grupuri vulnerabile, mai ales copii şi femei însărcinate”, subliniază Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Comunităţile din ţări în care variola maimuţei este endemică ”merită să primească aceeaşi atenţie, aceleaşi îngrijiri şi acelaşi acces la insturmente de protecţie” împotriva bolii, care se răspândeşte prin contact apropiat, subliniază el.
OMS a subliniat în mai multe rânduri că ”apariţia bruscă şi neaşteptată” a virusului în ţări non-endemice sugerează că acesta circula deja de o anumită vreme, dar că transmiterea nu a fost descoperită.
Agenţia ONU nu ştie, însă, de cât timp.
Marea majoritate a cazurilor priveşte, până în prezent, ”bărbaţi care întreţin raporturi sexuale cu alţi bărbaţi”, însă s-au raportat şi câteva transmiteri comunitare – inclusiv la femei.
Directoarea Departamentului OMS de Boli Pandemice şi Endemice Sylvie Briand subliniază că ”vaccinul împotriva variolei poate fi folosit în cazul variolei maimuţei, cu un nivel înalt de eficienţă”.
OMS nu ştie, însă, câte doze sunt disponibile în prezent în lume, iar Tedros Adhanom Ghebreyesus subliniază că agenţia ONU ”nu recomandă vaccinarea în masă împotriva variolei maimuţei”.
Variola a fost declarată eradicată în 1980. ”În puţinele locuri în care sunt disponibile vaccinuri, ele sunt folosite la protejarea persoanelor susceptibile să fie expuse, precum personalul din sănătate şi personalul din laboratoare”, subliniază direvtorul OMS.
OMS încearcă în prezent să afle câte doze de vaccin sunt disponibile în lume şi despre ce tip de vaccin este vorba, anunţă Sylvie Briand.
”Contactăm, de asemenea, producătorii (de vaccinuri) pentru a le cunoaşte capacitatea de producţie” şi distribuţie în lume, precizează ea.