„Cred că ne amintim, noi, generaţia de 40-50 de ani de mersul desculţ, în picioarele goale, pe când copilăream pe la casa bunicii. Atunci când începând de primăvara şi până toamna târziu, tălpile noastre călcau nemijlocit prin iarba cu rouă, pe pietrişul de la râu, pe lemnul din pădure. Prin proiectul de aici, nu facem decât să-i aducem pe cei mici şi cei mari, să-i scoatem din faţa calculatorului, să-i descălţăm efectiv şi să îi lăsăm în contact nemijlocit cu natura”, spune Dana Rădulescu, autorul acestui proiect, potrivit Agerpres.
Ideea a apărut acum doi ani, Dana Rădulescu fiind directorul Centrului Europe Direct din Râmnicu Vâlcea. La unul din seminarii a auzit de un proiect similar pus în practică în Sfântu Gheorghe. A căutat „pe Google” şi, afirmă ea, nu a găsit mare lucru, decât materiale în limba germană. ‘Am luat Google translator şi împreună cu soţul am început să punem cap la cap tot ce găseam pentru a crea acest parc medical’.
Parcul medical a fost realizat la ţară, în satul Mângureni din comuna Nicolae Bălcescu, acolo unde soţii Rădulescu deţin o bucată de teren şi o pădure. Ideea a fost privită la început ezitant de autorităţile locale, cei mai receptivi fiind cei de la Ocolul Silvic care i-au şi ajutat să întabuleze pădurea de salcâmi, acolo unde avea să fie construit acest complex medical.
„Apoi, totul a fost construit din resurse proprii. Piatra de munte a fost luată de la mănăstirea Turnu, de unde un versant se prăbuşise, apoi pietrişul şi nisipul cărat de soţul meu cu roaba. Piatra de râu este luată de pe malul Topologului, rumeguşul, am umblat pe la gaterele de la Brezoi. A fost o adevărată nebunie, fân, conurile de brad, care păreau cel mai lesne de găsit, atunci, când ne-am trezit noi că ar fi cazul să le căutăm, nu mai erau de găsit”, zice Dana Rădulescu.
Butucii de lemn au fost fixaţi de Gabriel Rădulescu, la fel şi trasarea aleilor, umplerea şi dispunerea lor. Complexul medical al familiei Rădulescu este nonprofit şi se află într-o pădure de salcâmi, unde toţi copacii au cuiburi de păsări.
Sunt trei tipuri de alei medicale, împărţite pe categorii. Prima alee din acest complex are o porţiune de nisip, apoi pietriş, piatră de râu, piatră de munte, stâncă şi se termină cu bucăţi de marmură: „talpa piciorului trebuie să calce pe toată suprafaţa pietrei, să alterneze bolovanii mici cu cei mari, astfel încât terminaţiile nervoase să fie în contact nemijlocit cu suprafaţa pe care calcă”.
La capătul primei alei, aleea dură, există un loc de odihnă, la o masă din trunchiuri de copac. După care începe a doua alee, aleea medie, unde suprafeţele cuprind lemne de brad, de stejar, de salcâm. Talpa calcă pe toată scoarţa şi se termină cu o suprafaţă de pământ. Ultima alee, este ‘cea soft’, care are porţiuni de rumeguş, paie, fân cosit, iarbă. Dar cura nu se încheie aici. După parcurgerea aleilor de pe sol, urmează aleea suspendată, o alee din bârne care are ca punct central ‘Aleea Suspinelor’: „Este aleea vieţii, prinsă cu lanţuri, această se clatină încet. Este o psihoterapie. Se calcă pe ea încet şi dacă începe să se clatine mai tare, tu alegi să te opreşti, până se linişteşte. Şi tot aşa, până când se termină”.
Este, spune Dana Rădulescu, primul astfel de complex, realizat din pasiune şi care nu urmăreşte un profit, nu are taxe, nu este o societate comercială, este o cură de sănătate pentru oricine doreşte să vină aici.
„Aleea Terapeutică oferă posibilitatea experimentării mersului în picioarele goale pe diferite suprafeţe naturale (nisip, pietre, lemn etc.) remediind prin această metodă naturală efectele platfusului, ale poziţiei incorecte a corpului stimulând muşchii tălpilor şi sistemul nervos. Mersul desculţ este recomandat şi persoanelor care lucrează în medii stresante”, afirmă Dana Rădulescu.
La cabana pe care o deţin soţii Rădulescu la poalele dealului Mângureni se mai petrec şi alte minuni. Pasionaţii de lemn au expus aici adevărate minuni, sunt zeci de jucării realizate numai din acest material, copiii pot găsi trenuri, avioane, maşini, dar şi machete de case. Iar fetiţele din comună urmează un curs de bune practici, ‘Lady’, la finalul căruia primesc în dar o rochiţă confecţionată în România.