Primul medic care a intrat în spitalul din Suceava după decontaminare: „Există un sâmbure de frică, dar Dumnezeu mă va proteja”

Dr. Dana Cimpoeşu muncește și 20 de ore pe zi și este primul medic care a avut curajul să păşească în spitalul groazei din Suceava imediat după decontaminare, atunci când nimeni nu a avut curajul s-o facă.

Cu o echipă nouă, într-o casă necunoscută

Și-a unit forțele împreună cu alte cadre medicale și a făcut imposibilul posibil. Şi-a format o echipă şi a pus spitalul judeţean din suceava pe picioare: „Am mers acolo cu doi medici și ne-am pregătit cu o echipă întreagă să preluăm unitatea de primiri urgențe din Suceava, principala structură de primiri urgențe din Suceava. Pacienții continuă să sosească, și nu doar cei cu infecție COVID-19, ci și cei cu urgențe obișnuite […] Am realizat o decontaminare care ne-a asigurat pe noi că intrăm într-un spațiu curat, apoi am organizat echipele. Am format o echipă nouă, într-o casă care era necunoscută”, povesteşte medicul ieșean.

În plină pandemie, aleargă între Suceava şi Iaşi, răspunde necontenit la telefon și, pe lângă asta, susţine moral zeci de cadre medicale să nu renunțe în fața fricii. Îi place să fie un exepmlu pentru ceilalţi: „În primul rând îmi încurajez echipa, fiind la dispoziția lor 24 de ore din 24. Echipele care au fost la Suceava m-au sunat în funcție de ce pacienți au avut, ce nedumeriri au avut. Contează și exemplul personal, pentru că dacă vrei să dovedești că un loc nu este riscant, trebuie să fii tu primul care faci acest pas. Evident, după decontaminare, am fost primul medic care a intrat în unitatea de primire urgențe de la Suceava, bineînțeles cu măsurile de protecție, pentru că în acest fel reușești să motivezi și echipa”, spune prof. dr. Diana Cimpoeșu.

Alte articole

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

Poveste de dragoste ca în filme. Doi bătrâni din ţări vecine se întâlnesc zilnic la graniţă doar pentru a-şi spune „te iubesc”

Regula de la care nu face rabat niciodată

Într-o perioadă în care teama, stresul și frica dăinuie nestingherite prin spitalele din România, prof. dr. Diana Cimpoeșu știe cum să-și ţină echipa unită şi cum să o motiveze. Şi mai are o regulă de la care nu abdică niciodată, care o ajută enorm în relaţiile cu cei din jur: „Sunt un om care nu foloseşte cuvinte urâte, niciodată nu cert pe cineva, pot arăta însă că lucrurile pot fi făcute mai bine. Ca regulă a mea personală din toată viața este aceea că nu folosesc niciun cuvânt urât nici dacă sunt supărată. Dacă sunt supărată, de obicei tac. Am și eu momente în care spun că parcă nu mai pot și apoi trec câteva minute, îmi revin, și o iau de la capăt. Telefonul sună, trebuie să răspund, apelul prin stație vine, trebuie să plec, astfel încât viața merge înainte și tebuie să dovedim că dacă ne-am făcut doctori, asistente și infirmieri, acum când e foarte greu, acesta este momentul în care trebuie să ne dovedim pasiunea și știința de a ne exercita meseria”, adaugă medicul ieșean.

Dr. Dana Cimpoeşu se teme, dar contează pe ajutor divin: „Va fi bine, pentru că mergem să facem bine”

Dr. Cimpoeşu remarcă faptul că din ce în ce mai multe cadre medicale se sfiesc atunci când vine vorba de a trata pacienții cu COVID-19. Unele demisionează, altele îşi iau concedii, cert este că mulţi dau bir cu fugiţii din faţa virusului care doboară cu uşurinţă pe cei mai vulnerabili dintre pacienţi. Nu se teme să recunoască faptul că şi ea se teme, dar credinţa în Dumnezeu o ajută să depăşească frica.

„Ne luăm măsuri de precauție. Mă îmbrac adecvat pacienților sau zonelor în care mă aflu, pacienților în fața cărora mă aflu. Există și un sâmbure de frică, dar el e acolo ascuns și e protejat de încrederea că Dumnezeu mă va proteja pe mine și echipa mea dacă ne folosim echipamentele de protecție judicios și mai ales dacă pacienții nu ne mint. Totodată, ne protejăm mai mult dacă la efortul acesta medical contribuie toți medicii și toți asistenții, pentru că partea de urgență e doar prima parte de intervenție sau de primire a unui pacient„, completează dr. Cimpoeşu.

Gest impresionant făcut de un pensionar de 87 de ani. A donat 10.000 de lei spitalului din localitatea sa

Dar mai mult decât atât, medicul ieşean are siguranţa că este protejată de Sus mai cu seamă datorită faptului că scopul ei este unul nobil, acela de a le face bine celorlalţi: „Noi am fost mai curajoși poate, că ne-am dus la Suceava într-un moment în care Suceava părea un loc cu risc mai mare. Am zis că va fi bine, pentru că mergem să facem bine”, mai spune prof. dr. Diana Cimpoeșu.

Un fenomen care a luat prin surprindere lumea medicală

Medicul ieșean spune că nu s-a gândit niciodată până acum că se va confrunta cu un fenomen de o asemenea amploare şi că nu au beneficiat de suficientă pregătire pe partea de risc epidemiologic. Prima dată când a realizat cât de mult se complică situaţia în cazul unei epidemii şi cât de mare este pericolul a fost în timpul epidemiei de gripă porcină: „Cu astfel de situație, cu un astfel de risc infecțios nu m-am gândit că ne vom confrunta. Am spus de la început, ne-am pregătit, dar la cursurile despre intervenții în accidente cu victime multiple sau situații de criză, partea aceasta de risc biologic era mai puțin abordată cu atenție atât de către cursanți, cât și de cei care predau […] Am trecut însă prin epidemia de AH1N1 atunci când a fost foarte greu mai ales pe zona de urgență și am văzut din primul moment că e nevoie de echipamente speciale, de pregătire specială”, mai spune medicul ieșean.

CORONAVIRUS. Asistentă româncă în Italia: „Nu îmi permit luxul să merg acasă. Sunt frântă, nici la baie nu pot merge”

Această pandemie este, însă, cu adevărat surprinzătoare pentru toată lumea, iar cadrele medicale sunt puse într-o situaţie cu totul inedită: „Suntem într-o situație care a surprins toată omenirea. Pe partea de urgență, noi am început pregătirile de la începutul lunii februarie. Am elaborat împreună cu colegii mei caracteristicile costumelor de protecție care acum se cumpără. Mă refer la ventilatoare și injectomate. Acestea au fost primele pregătiri. Apoi a început transferul pacienților cu suspiciune și intervențiile în teren la pacienții cu suspiciune”, povestește prof. dr. Diana Cimpoeșu.

Împărţită între Iaşi şi Suceava