Astfel, protrivit articolului 6 „Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor”.
Avocatul Sergiu Andon a explicat la România TV ce înseamnă amendamentul respectiv.
„E o ieşire din blocaj a vechii probleme a legii privind statutul minorităţilor, care se oprise în vreo două trei legislaturi, cel puţin două ştiu eu, că a fost dezbătută la nivel de comisii, fără a se trece de un anumit articol, pe la 30 şi ceva, care consacra principiul aşa numitei autonomii culturale. S-a dus un întreg război în jurul acestui principiu care inerent era să fie câştigat de cei care îl revendică„, a declarat avocatul.
Potrivit avocatului, exercitarea dreptului se va face treptat, fiind la început vorba de o exercitare a principiului la nivel asociativ, urmând ca, acesta să ajungă la extinderea dreptului la autonomie.
„În mod cert, într-o primă perioadă, care poate să dureze ani sau un deceniu, ar fi o exercitare a principiului la nivel asociativ, la nivelul dreptului de a se asocia. Cândva, e previzibil că se va trece şi la extinderea dreptului acestuia la autonomie, care e firesc, să fim înţeleşi. Grosso modo e firesc. O să se treacă şi la lărgirea lui către alte competenţe„, a adăugat acesta.
Astfel, treptat, reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale vor avea dreptul la numirea anumitor reprezentanţi ale unor instituţii diverse, inclusiv cele ale statului.
„Vor avea cuvântul probabil la început ca aviz, ulerior cuvântul decisiv sau chiar exclusiv, în numirea anumitor reprezentanţi pe insistuţii inclusiv ale statului, instituţii culturale bugetate de stat, servicii deconcentrate la nivelul autorităţilor administrative, cum ar fi inspectorate de învăţământ, inspectorate de cultură şi vor avea cuvântul hotărâtor în numirea persoanelor„, a conchis Sergiu Androne modificările amendamentului.