Primul simptom în cancerul pulmonar. Peste 12.000 de români sunt diagnosticaţi, anual, cu cancer de plămâni, iar peste 10.700 de bolnavi pierd lupta cu această boală perfidă, potrivit unui raport Globocan din 2020.
Principalul factor de risc în cancerul pulmonar este, după cum ştim cu toţii, fumatul. Trei sferturi dintre pacienții cu cancer pulmonar sunt fumători. Acestora li se pare, însă, normal să tușească și să expectoreze, astfel că nu merg la control. Pot trece 20-30 de ani până când apar alte simptome mai îngrijorătoare, care îi trimit la medic.
În momentul diagnosticării, în jur de trei sferturi dintre pacienții cu cancer pulmonar se află în stadii avansate și metastatice. În aceste condiţii, tratamentul care li se administrează nu mai poate fi curativ, ci doar paliativ.
Primul simptom îngrijorător care apare înainte de tuse este o stare accentuată de oboseală şi o toleranță scăzută la efort. Mulţi pacienţi fac, însă, greşeala de a considera că aceste simptome sunt specifice procesului de îmbătrânire şi amână din nou vizita la medic.
Majoritatea pacienților ajung la medic atunci când începe să se manifeste cel mai îngrijorător simptom: expectorează sânge. Atenţie! Numai o cincime din cei care fac cancer pulmonar prezintă acest simptom.
Cele mai comune simptome în acest tip de cancer sunt: tusea persistentă și chinuitoare, scăderea involuntară în greutate, scăderea apetitului, dureri în piept, imposibilitatea de a înghiţi, răguşeala. În această fază, însă, tumora respectivă a invadat în torace organe vecine.
Diagnosticarea cancerului pulmonar se face prin bronhoscopie, o investigație relativ simplă care nu doare, nu te lasă fără aer și ajută la stabilirea unui diagnostic corect.
În pofida avansului semnificativ al medicinei din ultimii 10 ani, cancerul pulmonar rămâne în continuare unul dintre cele mai dificile cancere de tratat, provocând și cele mai multe decese în rândul bolilor oncologice.
Principala metodă de diagnosticare a cancerului pulmonar este bronhoscopia. Este o metodă de investigaţie nedureroasă, dar poate produce un uşor disconfort. Procedura, care se face după efectuarea unei anestezii locale, presupune introducerea unui tub subțire (bronhoscop) prin nas sau prin gură. Odată introdus, bronhoscopul avansează încet prin spatele gâtului, trece de corzile vocale și pătrunde în căile respiratorii.
În timpul procedurii, pacientul poate simţi nevoia să tușească sau poate avea o senzație de lipsa de aer. Dacă disconfortul este prea mare, se întrerupe explorarea și se administrează o doză mai mare de anestezie la nivelul gâtului.
Bronhoscopul este prevăzut cu o camera video foarte mică, care permite înregistrarea și vizualizarea imaginilor pe un monitor. În anumite situații, este necesară recoltarea de lichide sau de țesut, utilizând dispozitive care sunt introduse prin bronhoscop.
Tratamentul cancerului pulmonar variază în funcție de formă cancerului (tipul de celule implicate – cu celule mici sau fără celule mici), de mărimea și poziționarea tumorilor, de stadiul bolii și de starea generală de sănătate.
Citeste si Cauza care ar putea creşte incidenţa cancerului la sân. Ce conţin deodorantele
Odată diagosticat cancerul, planul de tratament va fi realizat de o echipă multidisciplinară, constituită din medici specialiști în pneumologie, imagistică medicală, anestezie și terapie intensivă, chirurgie toracică și oncologie.
Principalele forme de tratament utilizate sunt: