Guvernul şi-a asumat răspunderea. ATACUL lui Ponta la Tişe şi MRU. „Au fost amendamente ruşinoase”

Premierul Victor Ponta a prezentat, în faţa parlamentarilor, proiectul de lege pe care cabinetul său şi-a asumat răspunderea, din discursul şefului Executivului nelipsind atacurile la adrea Opoziţiei.

„Această Lege a fost un turnesol pentru a evidenţia unde se opreşte bătălia politică şi unde începe pura demagogie (…) Vreau să fac un apel la decenţă şi la simţul datoriei faţă de interesul naţional, care astăzi ne este în mod clar pus pe masa deciziei. Au fost amendamente pe care le consider nu doar inacceptabile, dar absolut ruşinoase. Este un senator, domnul Tişe, care a propus să dăm cesionarilor toţi banii, nu doar 15%. Sunt alte amendamente, cred că domnul senatorul Ungureanu, care a propus ca proprietarilor să le dăm doar 25%, este o abordare comunistă”, a spus Ponta.

El a apreciat că, dacă existau soluţii mai bune decât Legea propusă de actualul Guvern, ar fi fost deja adoptate.

„Guvernul, în 2005, condus de domnul Tăriceanu, din care făceau parte Blaga, Ungureanu, Macovei, a adoptat o soluţie cu bună-credinţă. O spun din calitatea celui care a depus moţiune de cenzură atunci, alături de colegii de la PSD. Din păcate, acea soluţie nu a rezolvat problema această a retrocedărilor„, a adăugat Ponta.

Alte articole

EXCLUSIV/ Victor Ponta, declarații privind importanța relației dintre România și SUA: „Am reușit să stabilesc o relație personală cu oamenii din echipa lui Trump”

Victor Ponta, discuții cu Donald Trump Jr., la Trump Business Vision 2025

Pe de alt parte, Ponta a acuzat demagogia unor politicieni, referindu-se la sistemul compensării prin puncte prevăzut de Legea imobilelor naţionalizate care a fost acceptat de CEDO.

„Vreau să fac o precizare, pentru că există parlamentari care cunosc situaţia şi doar din demagogie o exploatează pe la televizor, iar alţii care nu cunosc. Orice altă variantă decât cea cu puncte, şi anume recunoaşterea despăgubirilor în bani, se introduce imediat în calculul ESA al deficitului public şi ar fi dus România imediat, la momentul recunoaşterii acestor despăgubiri, la un deficit pe care niciun fel de guvern nu l-ar fi putut vreodată gestiona”, a spus Ponta.

El a cerut scuze tuturor celor care au fost deposedaţi de imobile în regimul comunist, dar mai ales tuturor cultelor religioase, cu o menţiune pentru cultul greco-catolic, arătând că, după 70 ani, era necesară o astfel de poziţie şi a arătat că pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) se află în prezent peste 3.500 dosare privind retrocedarea imobilelor naţionalizate.

Premierul a explicat totodată necesitatea angajării răspunderii pentru un proiect care trebuie asumat la nivel politic, deoarece toate guvernele au adoptat legi în domeniu care nu au rezolvat însă problemele, şi a asigurat din nou că nu intenţionează pentru perioada următoare să repete acest demers care trebuie folosit doar în situaţii excepţionale şi pe care l-a criticat în perioada în care s-a aflat în opoziţie.

În final, Ponta a cerut Parlamentului un „parteneriat” prin care să se dovedească faptul că pot fi luate decizii grele, dar necesare pentru societate, fără scuze caracteristice unei „impotenţe politice” prin care să fie amânată rezolvarea problemelor legate de retrocedarea imobilelor, dar şi ajutor pentru ca persoanele care au fraudat statul în 2009-2011 prin cesionarea de drepturi litigioase să răspundă penal.

La şedinţa din plen, în care guvernul şi-a asumat răspunderea, din totalul de 592 de parlamentari, au fost prezenţi 401,186 de aleşi absentând de la lucrări.

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Camera Deputaţilor şi Senatul pot retrage încrederea acordată Guvernului, prevede legea fundamnetală, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor

PDL a invocat varianta depunerii unei moţiuni de cenzură, însă nu are semnăturile necesare, celelate grupuri parlamentare anunţând că nu vor depune moţiune de cenzură.

CITEŞTE ŞI UDMR şi PPDD nu vor semna o moţiune de cenzură după angajarea răspunderii Guvernului pe despăgubiri

„Scopul este să dezbatem legea pentru că altfel va trece nedezbătută, ca gâsca prin apă, nu neapărat să cadă Guvernul. Sunt unele lucruri neclare în această lege şi vrem să vedem ce viziune au. Şi când eram noi la putere şi am avut asumări, ei depuneau moţiune de cenzură deşi ştiau că nu are şanse să treacă„, a declarat liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader pentru ROMÂNIATV.NET, întrebat despre şansele trecerii unei moţiuni de cenzură.

Acesta a arătat însă că pedeliştii iau în calcul şi posibilitatea atacului la Curtea Constituţională. „Trebuie să vedem dacă este constituţională. Experţii noştri se vor uita pe lege”, a mai spus Toader.

CITEŞTE ŞI Guvernul îşi ASUMĂ răspunderea pe Legea proprietăţilor. Ponta: Abia aştept o moţiune de cenzură

Înainte de asumarea răspunderii, premierul Victor Ponta a dat asigurări că noua lege privind imobilele naţionalizate nu îi va afecta în niciun fel pe foştii chiriaşi care au cumpărat astfel de imobile în baza Legii 112/1995 şi nu vor exista cazuri în care aceştia să fie scoşi din casă de fostul proprietar.

„Vreau să precizez pentru aceia care au cumpărat case pe acea Lege 112 a chiriaşilor că această nouă lege pe care o adoptăm nu îi va afecta în niciun fel, deci nu mai vine niciun fost proprietar să-i scoată din casa pe care au cumpărat-o pe Legea 112. Ceea ce stabilim prin actuale lege este faptul că, acolo unde mai există cu adevărat fie clădiri, fie terenuri care pot fi retrocedate, vor fi retrocedate în natură, iar acolo unde nu mai pot fi retrocedate din «n» motive, inclusiv acesta al Legii 112 sau în alte situaţii, se plăteşte o despăgubire în bani„, a declarat Victor Ponta înainte de a-şiasuma răspunderea.

Proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, pentru care Guvernul îşi angajează, miercuri, răspunderea în Parlament, stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.

Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Guvernul a acceptat şapte amendamente la Legea imobilelor naţionalizate, prin care limitează punctele pentru cumpărătorul de drepturi litigioase, dar schimbă condiţia de modificare a categoriei terenului pe izlazul comunal şi nu mai tratează chiria către proprietarul unui spital/şcoală ca plată lunară.