WWF atrage atenţia asupra faptului că braconajul este o reală ameninţare în România, atât asupra populaţiilor de urs, cât şi asupra cercetării ştiinţifice.
”Acest urs împuşcat este victima unui sistem bolnav şi corupt de gestionare a carnivorelor mari din ţara noastră. Acest nefast eveniment trebuie să fie un semnal mare de alarmă pentru noi, pentru autorităţile şi organismele responsabile de gestionarea populaţiilor de urs brun din ţara noastră, dar şi pentru Comisia Europeană, având în vedere valoarea şi importanţa speciei pentru ecosistemele forestiere din România dar şi din Europa. Se pare că, pe lângă reducerea şi fragmentarea habitatelor urşilor, trebuie să adresăm în cel mai serios mod posibil şi problematica braconajului, care poate periclita pe termen lung conservarea speciei în multe zone ale ţării, dar şi să obtureze actul cercetării ştiinţifice, atât de necesar pentru definirea celor mai potrivite măsuri de gestionare a populaţiilor acestei specii”, a declarat Cristian-Remus Papp, coordonatorul proiectului Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei.
Deşi reprezentanţii WWF au fost cei care au adus la cunostinţa gestionarului fondului de vânătoare faptul că ursul a fost găsit mort, aceştia nu au anunţat imediat poliţia, apelul de urgenţă fiind efectuat tot de către echipa WWF. Conform contractelor de gestiune a fondurilor de vanatoare, gestionarul are obligaţia să asigure paza fondului cinegetic şi să acţioneze cu toate mijloacele, în vederea prevenirii şi combaterii braconajului cinegetic. Apoi, are şi obligaţia de a face demersurile legale necesare pentru soluţionarea cazurilor de braconaj descoperite.
WWF a constatat că există diferenţe între raportul realizat de experţii organizatiei la faţa locului şi anumite concluzii din raportul emis de Direcţia Sanitar-Veterinară.
CITEŞTE AICI RAPORTUL DIRECŢIEI SANITAR-VETERINARE
Graniţe deschise pentru urşi
Ursul împuşcat este primul exemplar capturat de către WWF pentru montarea unui colar GPS GSM în cadrul proiectului Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei. Ursul a fost capturat în raza ocolului silvic Strambu Băiuţ, de pe un fond de vânătoare gestionat de către acesta. Capturarea unui urs implică vaste cunoştinţe în domeniu şi o bună cunoaştere a suprafeţei gestionate, drept pentru care Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ are un rol important în cadrul iniţiativei WWF.
Ursul capturat urma să contribuie la urmărirea traseului și identificarea habitatelor favorabile utilizate de urșii din regiune. Acțiunea este coordonată de WWF-Romania- filiala Maramureș și este o premieră pentru regiune, fiind de o importanţă critică pentru cercetarea ştiinţifică la nivel european. Recent, alte două exemplare de urs brun au fost capturate de către specialiştii organizaţiei şi sunt monitorizaţi prin satelit.
Ursul, un mascul de aproximativ 6-8 ani, care cântărea 150 kg şi măsura aproximativ 2 metri în lungime, a fost capturat în luna iunie a acestui an şi a primit numele de cod WWF11621. Acesta urma să furnizeze date importante pe termen mediu (aproape 2 ani) despre locurile de hrănire, adăpost, înmulţire şi despre coridoarele de deplasare ale speciei şi nu numai. Datele au fost furnizate de către acest urs până la data de 30 august.
Proiectul derulat de WWF își propune conservarea biodiversității din regiune, aflată în continuu declin din cauza dezvoltării economice care nu ține cont de impactul asupra naturii. Pentru a putea elabora pașii și măsurile de conservare necesare, echipa WWF, cu ajutorul celor mai buni specialiști în carnivore mari din țară, colectează informații și realizează o cercetare asupra habitatelor și coridoarelor de deplasare a urşilor.
Proiectul mai vizează dezvoltarea și armonizarea unor instrumente pentru gestionarea eficientă a resurselor naturale, pe o suprafață de 270.000 ha, care implică și dezvoltarea durabilă a comunităților, dar și crearea unei rețele de voluntari formată din persoane interesate de conservarea urșilor bruni.
Implementat în perioada 2012-2014, proiectul Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei este finanțat de cãtre Uniunea Europeanã, în cadrul Programului Operaţional Comun de Cooperare Transfrontalierã Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013.