În mesajul pentru 10 mai, zi în care este celebrată regalitatea, fiind data la care primul rege al României, Carol I, a depus jurământul de credinţă faţă de ţară, Principesa Margareta aminteşte realizările monarhiei, unele dintre ele stând la baza modernizării statului român: „Sărbătorim împreună 150 de ani de când Principele Carol I a depus jurământul de credinţă faţă de ţară. În acelaşi an, Suveranul promulga constituţia care definea ţara noastră drept «un singur stat indivizibil, sub denumirea de România»”.
„Niciodată nu am avut mai multe sacrificii şi suferinţă, dar niciodată nu am avut parte de mai multă dezvoltare şi libertate…Regii şi Reginele au contribuit la crearea României moderne, la construcţia societăţii civile, politicii, economiei, educaţiei şi culturii noastre”, apreciază Custodele Coroanei.
În finalul mesajului, Principesa Margareta aminteşte că Familia regală face parte din „identitatea naţională”, iar „Regele nostru şi ţara se găsesc astăzi uniţi prin încredere şi respect”: „Cel mai bun fel de a ne arăta iubirea pentru Majestatea Sa Regele Mihai este să fim patrioţi, să dovedim conştiinţă civică şi să ne respectăm unii pe alţii”.
Pentru prima dată de la abdicarea Regelui Mihai, în 30 ianuarie 1947, înainte ca România să intre într-una dintre cele mai crunte epoci ale istoriei sale, dictatura comunistă, stindardul regal va flutura la Castelul Peleş, pentru ceremonia care marchează 150 de ani de regalitate. Evenimentul va avea loc în 10 mai, zi în care, până la instaurarea dictaturii comuniste, românii au sărbătorit depotrivă declararea independenţei ţării, cât şi venirea lui Carol I, înscăunat mai întâi domnitor, devenit mai apoi primul rege al României.
Anunţ de ultimă oră despre starea regelui Mihai. Principesa Margareta a plecat în Elveţia
Astfel, în 10 mai, zi cu dublă semnificaţie, sărbătoare a independenţei obţinute în 1877 şi zi a regalităţii, marcând atât intrarea lui Carol I în România, în anul 1866, cât şi încoronarea lui din 10 mai 1881, pe terasa Castelului Regal Peleş, la ora 13.20, va avea loc ceremonia înălţării stindardului regal pe catargul din turnul edificiului. Acesta va flutura, în ziua de 10 mai 2016, pentru prima oară după anul 1947, dată de la care România nu a mai fost regat.
La ora 18, Familia Regală va ieşi pe balconul castelului, pentru a saluta participanţii la sărbătoare. Trei avioane ale Iacărilor Acrobaţi vor survola parcul regal.
Tocmai semnificaţia dublă a zilei de 10 mai a făcut ca sărbătorirea independenţei României să fie mutată, în perioada comunistă, în 9 mai, parte a campaniei de ştergere din memoria socială şi atfel, din istorie, a perioadei monarhice a României.
Proiectul privind stabilirea în România a unei noi sărbători naţionale, Ziua Declarării Independenţei, nu a putut fi adoptat încă de Parlament, lipsind numărul necesar de voturi, după ce a stârnit ample dispute, deputaţii neputând să cadă de acord dacă independenţa a fost declarată pe 9 sau pe 10 mai.
Astfel, propunerea iniţială, semnată de 76 de parlamentari PNL şi un social-democrat, depusă în iunie 2013, prevedea declararea zilei de 10 mai „Ziua Independenţei”, care ar fi urmat să fie sărbătorită şi ca zi liberă. Propunerea a fost respinsă de Senat în decembrie 2013, urmând trei ani de amânări succesive în Camera Deputaţilor.
În 9 mai 1877, în Parlament, răspunzând unei interpelări, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu a spus o frază devenită istorie: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Parlamentul a votat apoi în unanimitate o rezoluţie, prin care a proclamat independenţa ţării. În 10 Mai 1877, domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă, moment pe care îl reia în volumul de memorii.
Până la instaurarea dictaturii comuniste, ziua naţională a României a fost marcată în 10 mai, dar în următorii 45 de ani orice referire la regalitate a fost ştearsă, motiv pentru care despre independenţă s-a vorbit oficial cu trimitere la ziua de 9 mai.
„După părerea mea, autentică e ziua de 10 mai. E adevărat că tot într-un 10 mai a sosit în România Carol I. E o coincidenţă, însă Mihail Kogălniceanu a spus, în 9 mai, că suntem independenţi faţă de Turcia, pentru că eram o provincie oarecum sub protectorat otoman. Mai trebuia o declaraţie oficială, care s-a întâmplat a doua zi”, a explicat Neagu Djuvara pentru News.ro, la începutul lunii martie.
În opinia istoricului, ambiguitatea privind Ziua Independenţei a fost artificial întreţinută de regimul comunist: „O combinaţie comunistă, ca nu cumva sărbătorirea lui 10 mai să fie considerată un gest de simpatie regală. Trebuie păstrată ziua de 10 mai. Chiar dacă ar fi greşită, este greşită de 100 ani”.