Vlad Alexandrescu a anunţat că a avut, vineri, alături de consilierii săi, prima întâlnire cu grupul independent de artişti, creativi, manageri şi antreprenori culturali constituit dintr-o iniţiativă spontană a jurnalistului Matei Martin, pe care am i-a invitat să se întâlnească într-una din sălile Ministerului Culturii pentru a reflecta asupra unei perspective de dezvoltare a sectorului cultural pe termen lung.
„După câteva întâlniri în care s-au sfătuit, am primit de la acest grup un set de propuneri considerate prioritare pentru agenda Ministrului Culturii. Am constatat că unele dintre acestea se suprapun cu priorităţile asumate de mine ca ministru şi anunţate în diferite intervenţii publice până acum, cum ar fi: crearea cadrului legal pentru asumarea unei strategii culturale substanţiale şi predictibile, reformarea sistemului de finanţare oferit de programele Administraţiei Fondului Cultural Naţional, cu un accent important pe susţinerea directă a artiştilor, transparentizarea proceselor de lucru şi a deciziilor ministeriale, depolitizarea comisiilor de evaluare a managerilor din cadrul instituţiilor publice de cultură, posibilitatea stabilirii şi pregătirii unui corp naţional de evaluatori, deblocarea concursurilor de management din instituţiile de cultură, legea privind statutul artistului etc. Consider că un dialog real şi permanent cu actorii culturali proveniţi din mediul independent este esenţial şi are ca obiectiv să aducă o serie de elemente strategice în atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie din Guvern„, a spus ministrul Culturii.
Totodată, Vlad Alexandrescu a precizat că doreşte să constituie în următoarea perioadă o platformă de dialog a culturii vii.
„Doresc să constitui în următoarele zile, printr-un apel deschis pe site-ul Minsterului Culturii, o platformă de dialog a culturii vii unde îi invit să adere pe cât mai mulţi actori ce acoperă profesional toate domeniile sectorului cultural, în aşa fel încât iniţiativele şi deciziile de politică culturală pe care le voi asuma şi promova să fie negociate şi validate de o comunitate culturală cât mai mare şi mai reprezentativă„, a concluzionat ministrul Culturii.
Pe de altă parte, printre propunerile primite până în prezent de ministrul Culturii de la grupul informal de operatori culturali şi artişti se numără atât „corectarea menţiunilor din noul cod fiscal, aplicabil din ianuarie 2016, prin care contractele de drepturi de autor sunt asimilate la nivelul contractelor de muncă din punctul de vedere fiscal (se adaugă CASS pe lângă impozitul de 16%) fără a oferi acelaşi drepturi (diurnă, cheltuieli de cazare şi transport în cazul unor deplasări interne sau internaţionale)”, cât şi „creşterea etapizată a bugetului alocat culturii cu obiectivul ca în 2021 când România va găzdui Capitala Europeană a Culturii să ajungă la 1% din PIB” şi „înfiinţarea unui fond pentru programe strategice” şi „susţinerea dezvoltării infrastructurii sectorului cultural printr-un program special de achiziţii de spaţii, construcţia unor noi săli de spectacole şi studiouri de creaţie pentru artiştii independenţi şi instituţiile de spectacol” şi „încurajarea de către MC a industriilor culturale şi creative (ICC) prin introducerea voucherului cultural care să încurajeze colaborarea operatorilor culturali cu comunităţile creative”.
Acestă platformă de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii Ministerului Culturii şi a sectorului cultural este susţinută, printre alţii, de Dragoş Neamu, manager cultural/ Reţeaua Muzeelor din România, Virgil Niţulescu, preşedinte Reţeaua Muzeelor din România, Cosmin Manolescu, coregraf şi manager cultural/ Fundaţia „Gabriela Tudor”, Dan Popescu, curator/ Galeria H’Art, şi Cristina Modreanu, critic de teatru & manager cultural/ Asociaţia pentru Promovarea Artelor Spectacolului.