Priorităţile Statelor din Uniunea Europeană după Brexit. Ce vrea România de la Marea Britanie

Liniile roşii ale Guvernului britanic sunt controlul imigraţiei din UE, ieşirea de sub jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie şi amânarea contribuţiilor importante la bugetul UE. Ele sunt bine cunoscute în prezent, după ce au fost prezentate mai întâi în discursurile premierului Theresa May şi confirmate ulterior de Executiv în Cartea Albă.

May anunţa într-un discurs, în ianuarie, că regatul nu va mai fi membru al pieţei unice, că vrea un acord vamal pe comandă care să menţină o circulaţie ”fără fricţiune” a mărfurilor, dar şi că ar putea reduce impozitul pe profit.

În urma acestor precizări, celelalte 27 de state membre UE au adăugat noi poziţii de negocierie şi le-au revizuite pe altele. Unele spun că vor să păstreze relaţii cât mai strânse cu Londra, altele abia îşi pot ascunde ambiţia de a o pedepsi pebtru că pleacă din club. Însă toate sunt de acord că Londrei îi va fi mai rău în afara Uniunii decât înăuntru.

În contextul în care Marea Britanie ar urma să plătească aproximativ 60 de miliare de euro în contul angajamentelor pe care Londra şi le-a asumat deja în privinţa contribuţiei la bugetul european, al disputelor pe tema posibilităţii de a scăpa din ghearele tribunalelor europene şi prevederii potrivit căreia trebuie să aiasă din UE fără acord dacă nu încheie unul în termenul de doi ani, diplomaţii se pregătesc de negocieri dificile.

Alte articole

Noi interdicţii în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România. Din 2025, aceste produse dispar de pe rafturi

Comisia Europeană: 20.400 decese în accidente rutiere, în 2023. România și Bulgaria rămân la coada clasamentului

ROMÂNIA – cooperare strânsă cu Marea Britanie, drepturi pentru românii din regat

Bucureştiul vrea să se asigure că acordul cu privire la ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană garantează deplina protecţie a drepturilor românilor din această ţară. preşedintele român Klaus Iohannis a insistat asupra importanţei unei negocieri cât mai curând posibil a aspectelor referitoare la drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie. Guvernul român susţine continuarea unei cooperări strânse între UE şi Londra după Brexit.

AUSTRIA – britanicii să nu ia ”prânzul gratuit”, Londra să-şi respecte angajamentele bugetare

Viena insistă că Guvernul britanic nu trebuie să primească ”prânzul gratuit” în negocierile Brexitului şi că regatului trebuie să-i fie mai rău după ce pleacă. În pofida faptului că nu există probleme bilaterale grave, cancelarul Christian Kern preconiza o ”dezbatere îndelungată” pe tema angajamentelor britanice faţă de Uniunii. În opinia sa, o factură de 60 de miliarde euro îi va dezamăgi pe britanici, în contextul în care tabăra Leave a promis că Brexitul va însemna economii.

BELGIA – relaţii strânse cu M.Britanie, unitate şi integrare europeană

Bruxellesul, care are una dintre cele mai deschise economii, vrea relaţii cât mai apropiate posibil cu Londra după Brexit şi subliniază asupra unei negocieri comune a Celor 27. Premierul Charles Michel insistă ca Guvernele statelor membre să se abţină de la tentaţia de a purta negocieri comerciale paralele cu britanicii şi să nu cedeze tentativelor acestora de a crea disensiuni între ele. Guvernul caută să promoveze o integrare mai mare, într-o Uniune cu mai multe viteze dacă este necesar şi să minimalizeze perturbările comerţului cu Marea Britanie.

BULGARIA – dezvoltarea ajutoarelor europene, drepturi ”naţionale” în Regatul Unit

Doar 3% din exporturile bulgare sunt destinate britanicilor, însă Sofia se află printre beneficiarii ajutoarelor pentru dezvoltare de la bugetul UE. Alături de protejarea drepturilor celor aproape 60.000 de bulgari care trăiesc şi muncesc în regat, Guvernul bulgar vrea ca politica UE de dezvoltare să continue şi după plecarea britanicilor. Ajutoarele europene vor fi una dintre priorităţile preşedinţiei bulgare a Uniunii, în prima jumătate a lui 2018. Sofia ar putea de asemenea să încerce să obţină ajutoare suplimentare pentru a se ocupa de refugiaţii care intră pe teritoriul ţării din Turcia.

CROAŢIA – drepturi pentru croaţii din Regatul Unit, libertate de mişcare

Zagrebul este extrem de interesat de menţinerea libertăţii de mişcare a cetăţenilor săi care trăiesc şi muncesc în Regatul Unit. Guvernul croat insistă ca britanicilor să nu li se acorde acces pe piaţa unciă dacă nu respectă cele patru libertăţi fundamentale europene.

CIPRU – drepturi pentru ciprioţii din M.Britanie, baze britanice în Cipru

Ţinând cont de istoria şi relaţiile extinse cu Marea Britanie, Ciprul este una dintre ţările cele mai expuse Brexitului. Guvernul cipriot vrea să obţină garantarea drepturilor ciprioţilor care trăiesc în regat şi o tranziţie fără fricţiuni la noua relaţie dintre UE şi Regatul Unit. Nicosia acordă tot atâta importanţă drepturilor cetăţenilor săi care locuiesc şi muncesc în diuă teritorii britanice suverane din Cipru, în care regatul va menţine în continuare baze militare.

CEHIA –  relaţii economice, securitate, cehi în Regatul Unit

Praga vrea ca UE să menţină relaţii strânse cu Regatul Unit în domeniile comercial şi al securităţii. Guvernul ceh caută să păstreze cât mai mult posibil relaţiile economice actuale, iar premierul Bobuslav Sobotka s-a angajat să se opună barierelor tarifare şi netarifare. El insistă asupra garantării drepturilor cehilor din Marea Britanie. Cehii vor totodată o ”reglare financiară corectă” a contribuţiilor britanice la bugetul european.

DANEMARCA – exporturi agricole şi energetice, drepturi de pescuit

Grupul de lucru danez cu privire la Brexit este însărcinat să găsească priorităţi defensive şi ofensive. Între ele se află protejarea exporturilor agricole şi energetice către Regatul Unit, drepturi de pescuit în apele britanice şi atragerea Agenţiei europene pentru medicamente de la Londra.

ESTONIA – solidaritate europeană, apărare, relaţii apropiate

Tallinnul vrea ”relaţii cât mai strânse şi mai bune posibil” cu Londra şi va depune eforturi în vederea menţinerii solidarităţii între Cei 27 în timpul mandatului la preşedinţia Uniunii, în a doua jumătate a acestui an. Estonia va depune eforturi în vederea altor forme de cooperare după ce cadrul UE nu va mai menţine relaţiile, potrivit lui Matti Maasikas,negociatorul-şef eston pentru Brexit. Acest lucru este valabil mai ales în domeniul Apărării, în contextul în care Londra trimite trupe în Estonia şi al mesajelor contradictorii ale administraţiei lui Donald Trump cu privire la NATO.

FINLANDA – unitate UE, libertate de mişcare şi integrare europeană

Prioritatea absolută a Guvernului de la Helsinki este să asigure unitatea UE în timpul negocierilor divorţului cu Londra, iar principala sa îngrijorare este echilibrul puterii în Uniune după plecarea britanicilor. Guvernul finlandez este convins că chiar şi un acces limitat pe piaţa unică necesită ca Londra să accepte cele ”patru libertăţi” şi caută oportunităţi în vederea unei aprofundări a integrării europene post-Brexit.

FRANŢA – britanicii să nu primească favoruri, drepturi pentru francezii din Regatul Unit

Parisul insistă asupra faptului că Londra nu se poate aştepta la favoruri la ieşirea din UE, iar candidaţii la preşedinţie Emmanuel Macron şi Francois Fillon promit negocieri dure. Îndemnurile lui Marine Le Pen la ”Frexit” ar putea determine Bruxellesul să adopte o poziţie şi mai dură, cu scopul de a-i descuraja pe francezi să vrea să iasă şi ei din Uniune. Guvernul francez vrea să se garanteze drepturilor cetăţenilor săi din regat şi să se facă ordine în drepturile de pescuit cu privire la britanici post-Brexit.

GERMANIA – britanicilor să le fie mai rău după Brexit, să nu aibă loc negocieri pe uşa din dos în industrie

Berlinul a spus clar că Londra ”trebuie să se mulţumească cu mai puţin”, având în vedere că premierul Theresa May nu este interesată ca regatul să rămână membru deplin al pieţei unice. Guvernul german vrea să se asigure că se va ajunge la un acord global, fără negocieri pe uşa din spate în sectoarele construcţiilor de maşini, bancar şi în alte industrii. Cancelarul Angela Merkl a îndemnat în mai multe rânduri întreprinderile germane să o susţine în această poziţie fermă.

GRECIA – exporturi agricole, cetăţeni greci în Marea Britanie

Principala îngrijorare a Atenei este comerţul, mai ales exporturile de produse agricole în Regatul Unit. Una dintre priorităţile sale absolute este totodată păstrarea statutului social al angajaţilor şi studenţilor greci din regat. Atena vrea să obţină protejarea drepturilor cu privire la texele universitare şi securitatea socială ale grecilor din Marea Britanie.

IRLANDA – relaţii strânse cu Londra, o frontieră permisivă, o zonă comună de călătorie

Dublinul vrea relaţii cât mai apropiate posibil de nivelul celor dinainte de Brexit cu Londra. Asta ar însemna o frontieră permisivă cu Irlanda de Nord şi o zonă comună de călătorie. Guvernul irlandez vrea totodată ca regatul să beneficieze de cât mai mult acces posibil la piaţa unică, dar insistă ca Marea Britanie să permită libera circulaţie a cetăţenilor europeni.

ITALIA – negocieri cu privire la Brexist care să nu distrugă, drepturi pentru italienii din Regatul Unit

Roma vrea să se asigure că cetăţenii săi care trăiesc în Marea Britanie sunt trataţi corect. Premierul Paolo Gentiloni declara în februarie, cupă o întâlnire cu May, că este important ca ”negocierile să nu fie distructive”.

LETONIA – securitate şi apărare, drepturi pentru letonii din Marea Britanie

Priorităţile Rigăi sunt drepturile cetăţenilor săi în Regatul Unit, alături de securitate şi apărare. Letonia vrea ca, după Brexit, Londra să participe la politica europeană de securitate. Marea Britanie urmează să trimită militari în Letonia, în cadrul politicii NATO de consolidare şi asigurare a ţărilor baltice.

LITUANIA – drepturi pentru lituanienii din Regatul Unit, angajamente bugetare

Prioritatea numărul unu a Vilniusului este să obţină asigurarea drepturilor cetăţenilor săi din Marea Britanie, urmată de păstrarea relaţiilor comerciale. Pentru Guvernul lituanian este important, de asemenea, ca Londra să-şi onoreze angajamentele bugetare în diverse programe europene care vor continua după Brexit, inclusiv un acord de cofinanţare în vederea dezmembrării centralei nucleare de la Ignalina, pe care Lituania a oprit-o din motive de securitate. Apărarea şi securitatea constituie, la rândul lor probleme importante pentru Lituania, la fel ca şi pentru alte state membre NATO de pe flancul de est.

LUXEMBURG – relaţii economice, industria serviciilor financiare

Luxemburgul vrea să păstreze relaţii economice puternice cu Londra şi să-şi consolideze relaţiile cu City, cartierul financiar londonez, după ce regatul iese din UE. Marele Ducat este unul dintre centrele de afaceri continentale care promovează afacerile după Brexit. Premierul Xavier Bettel declara în februarie că ”un număr” de companii din domeniul serviciilor financiare s-au declarat interesate să-şi mute operaţiunile în Luxemburg din cauza Brexitului. Luxemburgul este interesat, de asemenea, să găzduiască Autoritatea bancară europeană.

MALTA – acord cu privire la Brexit ”echilibrat”, britanicilor să le fie mai rău după ieşirea din UE

Malta, care deţine preşedinţia semestrială a UE în prima jumătate a lui 2017, vrea un acord ”bun şi corect” cu privire la Brexit, declara în martie pentru Bloomberg premierul Joseph Muscat. ”Acordul nu poate să fie superior calităţii de membru” al blocului, a subliniat el.

OLANDA – comerţ şi securitate, Brexitul să provoace pagube militate ambelor părţi

Haga este cel mai atentă să-şi protejeze interesele comerciale şi în domeniul securităţii, însă vrea totodată să limiteze cât mai mult pagubele pe care divorţul le va produce ambelor părţi. În contextul în care probleme interne au dominat campania în vederea alegerilor naţionale, Brexitul a fost mai puţin important în campanie.

POLONIA – drepturi pentru polonezi în Marea Britanie, dezvoltarea ajutoarelor

Varşovia, cel mai mare exportator de muncitori în Marea Britanie, este categorică în apărarea drepturilor celor aproape un milion de polonezi care trăiesc şi muncesc aici. Şi contează pe angajamenyul ferm al Londrei faţă de NATO. În contextul în care Poloina este principalul beneficiar de fonduri europene de dezvoltare, Guvernul va exercita presiuni ca bugetul alocat dezvoltrii să nu fie redus dramatic. Cea mai mare economie est-europeană încearcă să atragă de pe piaţa financiară locuri de muncă din companii ca HSBC Holdings Plc şi Goldman Sachs Group Inc., dar vrea un acord care să nu-i afecteze comerţul cu britanicii.

PORTUGALIA – menţinerea relaţiilor cu Regatul Unit, asigurarea drepturilor cetăţenilor europeni

Lisabona consideră drepturile cetăţenilor europeni în Marea Britanie prioritatea numărul unu a Celor 27. Guvernul portughez vrea să-şi păstreze îndelungata relaţie bilaterală cu regatul. Portugalia intenţionează, de asemenea, să ceară să găzduiască la Lisabona Agenţia europeană a medicamentelor.

SLOVACIA – drepturile cetăţenilor europeni în Regatul Unit

Bratislava va lupta ferm în vederea protejării drepturilor cetăţenilor săi care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie. Premierul slovac Robert Fico avertizează că negocierile cu privire la Brexit trebuie să împiedice apariţia unei ”clase de cetăţeni de mâna a doua” alcătuite din cetăţeni ai statelor membre UE care se află în prezent în regat.

SLOVENIA – o UE fermă în negocierea Brexitului, un impact minim asupra bugetului european

Ljubljana insistă ca Uniunea să fie fermă în negocierile cu Londra, de teamă că ”alegerea cireşelor” ar putea să impulzioneze mişcări naţionaliste în alte state europene. Guvernul sloven vrea să se asigure totodată că Brexitul va avea un impact minim asupra bugetului european.

SPANIA – drepturile spaniolilor în Regatul Unit şi ale britanicilor în Spania

Principala prioritate a Madridului este să elimine incertitudinea cu privire la soarta celor peste 130.000 de spanioli care trăiesc în Marea Britanie şi a celor aproximtiv 800.000 de britanici care trăiesc în Spania cel puţin o parte a anului. Păstrarea fluxurilor comercial, turistic şi de investiţii este, de asemenea, esenţial pentru Guvernul spaniol, în contextul în care depune eforturi să reducă deficitul. Madridul îşi menţine poziţia cu privire la o împărţire a suvernaşităţii asupra Gibraltarului. Orice concesii acordate Scoţiei vor provoca în îngrijorări în Spania cu privire la faptul că regiunea Catalonia le-ar putea folosi pentru a-şi consolida cazul pe scena internaţională.

SUEDIA – să nu crească contribuţiile la bugetul european, o UE unită în negocieri

Stockholmul este foarte îngrijorat de faptul că Brexitul ar putea să antreneze o creştere a nivelului contribuţiilor Celor 27 la bugetul european. Guvernul suedez consideră că celelalte state membre UE ar trebui să evite să-şi lanseze agende individuale în negocieri, ceea ce ar putea să submineze poziţia blocului în acest proces. Suedia a avertizat totodată că o reducere agresivă a impozitării profitului de către Londra ar putea să complice negocierea divorţului. De asemenea, ministrul suedez al Finanţelor Magdalena Andersson argumentează că UE nu ar trebui să încerce să pedepsească Londra cu scopul de a descuraja alte ţări să plece din Uniune.

UNGARIA – relaţii comerciale, ungarii din Marea Britanie şi relaţiile europeano-britanice

Budapesta încearcă să păstreze relaţii comerciale puternice cu Londra, iar împreună cu alte state central-europene membre UE ca cetăţenii săi care se află deja în Regatul Unit să poată să muncească şi să trăiască acolo nediscriminaţi. Guvernul ungar vrea ca Bruxellesul să fie corect cu Londra la ieşirea din Uniune şi să evite ”strategia sinucigaşă” de a-i aliena pe britanici, a şeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto pentru Bloomberg. UE ar trebui să depună eforturi să le ofere britanicilor relaţii comerciale care să ofere Londrei condiţii mai bune decât altor ţări, apreciază el.