Privatizarea Poştei Române, în IMPAS. Niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini

Potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 milioane euro). Potrivit directorului general al Companiei Naţionale Poşta Română, Ion Smeeianu, decizia privind amânarea aparţine Guvernului.

„Potenţialii investitori au cerut amânarea procesului de depunere a ofertelor. Această decizie nu mai aparţine decât Guvernului României. Mâine în şedinţa de Guvern se va lua în discuţie ce este necesar pentru a face ca acest proces să devină un proces de succes pentru Poştă. Se iau în calcul inclusiv elemente care să crească atractivitatea societăţii, cum ar fi conversia datoriilor istorice la bugetul de stat în acţiuni”, a spus Ion Smeeianu.

Acesta a declarat că până în acest moment nu a fost depusă nicio ofertă şi nu a fost achiziţionat dosarul de prezentare de către niciun potenţial investitor. Directorul companiei a enumerat câteva motive care au avut un impact negativ asupra privatizării companiei, iar unul dintre acestea îl reprezintă prestarea serviciului universal de poştă încă un an, fapt care ar avea un impact economic negativ.

De asemenea, Ion Smeeianu a amintit situaţia financiară negativă a companiei, agravată de o nouă datorie de 107 milioane lei care a fost găsită de către ANAF urmare a cercetărilor privind emiterea certificatului fiscal de privatizare. Această datorie suplimentară ridică datoria la bugetul de stat a Poştei Românie la 242,5 milioane lei, aproximativ 56 milioane de euro.

Alte articole

Simplu și comod! De azi, românii pot plăti facturile și taxele cu cardul, acasă, direct la poștaș

Vești bune pentru pensionari. Începând de luni vine poștașul cu pensia

Acesta a spus că cea mai mare parte a noii datorii este generată de un contract păgubos pe care societatea l-a făcut cu sindicatul Poştei Române.

Sindicatul lucrătorilor furniza servicii de analiză de trafic de trimiteri poştale şi în contrapartidă sindicatul acorda salariaţilor tichete premium. ANAF a considerat că această situaţie corespunde unui plăţi de salarii şi a fost impozitat cu 42 de milioane de lei, din totalul de 107 milioane lei. Smeeianu a spus că Poşta se va îndrepta în instanţă pentru recuperarea pagubelor cauzate de acest contract.

Nu în ultimul rând a fost menţionat contactul colectiv de muncă al Poştei Române care este pe 10 ani şi permite o rezistenţă la restructurare. În acest context, Smeeianu a arătat că recentele proteste ilegale ale salariaţilor Poştei au fost percepute negativ de potenţialii investitori.

Acesta a declarat că există şi un aspect pozitiv pentru că din acest moment se poate spune că situaţia financiară a companiei este clară.

În total, Poşta Română are în prezent obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei.

Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.

Poşta este cel mai mare operator de profil şi are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.

În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei.

Compania avea la sfârşitul anului 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi scăzuse cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.

Bugetul Poştei Române pentru acest an prevede venituri totale de 1,26 miliarde de lei şi profit zero.

În prezent, Poşta are circa 32.000 de angajaţi. Compania nu a prezentat datele financiare pentru 2012.