Prize la mesele din parcuri, monitorizarea transportului RATB printr-o aplicaţie, printre proiectele propuse în campania PMB

De la lansarea campaniei, în 18 septembrie, au fost depuse 74 de proiecte, cele mai multe la categoria amenajare/reabilitare spaţii publice. Bucureştenii mai pot propune proiecte până în 6 octombrie.

Amenajare/reabilitare spaţii publice – prize la mesele din parcuri, moderinzarea staţiilor RATB, piaţă de peşte în Complexul Delfinului

La acest capitol, unul dintre proiectele propuse vizează instalarea unor prize la mesele din parcuri.

„Statul prelungit la calculator (de voie sau de nevoie) este o problemă de sănătate de interes general. Încurajarea bucureştenilor de a nu mai petrece acel timp între patru pereţi nu poate fi decât benefică. Chiar noi, cei care lucrăm mult pe calculator (sau ne jucăm), simţim uneori nevoia să facem asta în aer liber: ar fi benefic fizic şi mental. Într-un parc îţi poţi sprijini privirea pe un copac, pe un om, poţi privi cerul, poţi simţi o adiere de vânt. Te poţi ridica şi poţi chiar face câţiva paşi, ceea ce în casă nu prea îţi vine să faci”, se arată în expunerea de motive. Serviciul ar putea fi oferit gratuit sau taxat la oră, mai explică iniţatorul.

Alte articole

Câți bani dau la stat angajații români. Care este motivul pentru care românii rămân cu o mică parte din salariu

Legea care triplează impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii petroliere la 1,5%, promulgată de Klaus Iohannis

Alte proiecte vizează reabilitarea şi modernizarea staţiilor RATB, prin montarea unor panouri cu orarul mijloacelor de transport, scaune şi coşuri de gunoi, implementarea unei conexiuni la internet.

Un alt bucureştean propune amenajarea unei pieţe exclusive de peşte în Complexul Delfinului, explicând că a crescut consumul de peşte: „Este necesară amenajarea unui spaţiu în care producătorii şi importatorii îşi pot prezenta/comercializa produsele. De asemenea poate deveni o atracţie turistică pe modelul pieţei de peşte din Barcelona, în momentul în care produsele proaspete de peşte vor fi preparate pe loc”.

De asemenea, bucureştenii mai propun transformarea bulevardului Unirii într-un bulevard comercial, pentru „promovarea Bucureştiului ca mare oraş al shopping-ului”, transformarea blocurilor comuniste în „blocuri cu arhitectură” şi îngrijirea Parcului Cişmigiu prin toaletarea arborilor, refacerea mobilierului stradal, amplasarea unor bănci, plantarea gazonului şi interzicerea de evenimente. Tot în Parcul Cişmigiu se doreşte şi mărirea ţarcurilor pentru animale. Alte proiecte vizează pictarea în 3D a trotuarelor din centrul Capitalei, amplasarea de noi cişmele pe marile bulevarde, achiziţionarea a cinci noi toalete ecologice moderne automatizate, precum şi amplasarea în parcurile administrate de Primăria Capitalei a unor echipamente speciale dedicate copiilor cu afecţiuni locomotorii.

Infrastructură de transport – „magistrală ciclabilă”, regenerarea Pieţei Decebal, trecere de pietoni în dreptul intrării la Park Lake Mall

În ceea ce priveşte infrastructura, bucureştenii propun, printre altele, o „magistrală ciclabilă”, pentru bicicliştii care merg din zona de nord a Capitalei, spre centru şi care se pun zilnic în pericol din cauza traficului auto de pe DN1.

„Cicliştii sunt forţaţi să utilizeze centrul benzii, deoarece canalele de lângă acostament nu permit deplasarea regulamentară a bicicletelor”, explică iniţatorul proiectului, care propune construirea unor piste sau acoperirea gurilor de canal de pe şosea.

Un alt proiect propune principiul de „liber dreapta” în toate intersecţiile semaforizate din Bucureşti, cu scopul de a fluidiza traficul, iniţiatorul estimând un buget de 100.000 de euro pentru acest lucru. Se mai propune la acest capitol şi amenajarea unei piste de alergare din tartan, a unui culoar în jurul Herăstrăului, pe o lungime de aproximativ 6 kilometri, realizarea unei treceri pentru pietoni în dreptul intrării principale de la Park Lake Mall, precum şi regenerarea Pieţei Decebal – delimitată de str. Sf. Vineri, str. Elias Jacques, str. Lipscani şi traversată de Calea Moşilor -, care a fost „mutilată” în perioada comunismului şi „ignorată” în ultimii 30 de ani, terenurile din zonă fiind pline de gunoaie, neiluminate şi ocupate de parcagii şi câini maidanezi. Iniţiatorul proiectului doreşte pietonalizarea acestei pieţe şi amenajarea ei din punct de vedere peisagistic, precum şi dispariţia parcărilor, încadrându-se într-un buget estimativ de 200.000 de euro.

Spaţii verzi – locuri de joacă pentru copii – reamenajea Insulei Lacul Morii, terenurile neutilizate şi pline de gunoaie transformate în grădini de legume

Unul dintre proiecte propune reamenajarea Insulei Lacul Morii, prin refacerea podului care leagă malul lacului de insulă, refacerea aleilor şi a fântânii, montarea băncilor şi plantarea florilor.

„Insula Lacul Morii pare în prezent o zonă părăsită şi periculoasă. Odată cu o amenajare adecvată, aceasta poate să devină un punct de interes pentru întreg oraşul”, se arată în justificarea proiectului.

Printr-un alt proiect se propune ca terenurile care, în prezent, nu sunt folosite, însă sunt pline de gunoaie, oameni ai străzi şi câini maidanezi, să fie închiriate pe o „sumă simbolică” celor care vor să folosească aceste terenuri pentru amenajarea unor grădini de legume sau spaţii de relaxare.

Celelalte proiecte din această categorie vizează, în principal, extinderea zonelor verzi din Sectorul 6 (Prelungirea Ghencea, Drumul Taberei) şi în Sectoarele 1 şi 4.

Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei – amenakarea trotuarelor cu plante în ghiveci, parcări subterane, parcometre

În domeniul mobilităţii, accesibilităţii şi siguranţei circulaţiei, proiectul „Trotuarul verde” propune amenajarea trotuarelor cu plante în ghiveci şi interzicerea parcărilor ilegale. Acesta presupune şi un „serviciu de ridicare” şi unul de alertă, astfel că primăria va fi anunţată când un şofer a parcat pe trotuar, iar maşinile lăsate pe trotuar mai mult de 30 de minute vor fi ridicate şi duse într-o parcare. Cele mai frumoase trotuare, arată proiectul, vor fi premiate de primărie, voluntarii implicaţi primind bani, biciclete, role şi abonamente anuale pe RATB.

Tot în legătură cu parcările, altcineva propune ca acestea să fie construite sub curţile unor şcoli şi licee sau sub domeniilor publice, iar un alt proiect vizează amplasarea unor parcometre în parcări, pentru contorizarea timpului în care maşina este lăsată acolo şi impunea unei taxe pe oră. De asemenea, se mai propune eliminarea parcărilor de reşedinţă, pentru ca oricine să poată parca pe orice loc de parcare liber, dar şi crearea unei aplicaţii pentru telefonul mobil pentru identificarea locurilor de parcare libere din centrul oraşului. Un alt bucureştean spune că locurile de parcare de la scara blocului ar trebui rezervate pentru posesorii de autoturisme electrice şi că, în lipsa unor posesori de maşini electrice, locurile să fie repartizare temporar celorlalţi cetăţeni, urmând ca, atunci când cineva îşi va cumpăra maşină electrică, să primească respectivul loc de parcare. În acelaşi proiect se mai propune ca la scara blocului să fie instalate, la cerere, staţii de încărcare pentru automobilele electrice.

„Se ştie că în viitor toate maşinile vor fi electrice, putem grăbi acest proces implementând câteva măsuri simple. În momentul de faţă este foarte dificil să deţii şi să te deplasezi cu un autoturism electric în Bucureşti. Nu există staţii de încărcare, iar dacă vrei să îl incarci de la priza proprie, trebuie să locuieşti la casă. La bloc nu poţi parca maşina electrică aproape de o priză din cauza celorlalte maşini pe benzină care ocupă locurile de parcare”, explică iniţiatorul proiectului, care estimează costuri zero de la primărie pentru proiectul său.

Un alt cetăţean propune ca o zi pe săptămână, centrul Capitalei să aibă traficul rutier restricţionat, cu excepţia mijloacelor de transport în comun.

„Pentru a concura cu marile oraşe din lume şi pentru a avea un aer curat în Bucureşti, este nevoie de această măsură. Celelalte oraşe au o zi pe lună sau se circulă doar în săptămânile pare/impare, dar eu propun să fim în top cu patru zile pe lună având circulaţia restricţionată şi promovarea transportului în comun”, se arată în proiect.

Printre proiectele din această categorie se numără şi amenajarea a minim 100 de locuri de parcare pentru biciclete la cele mai utilizate staţii de metrou, instalarea de camere de supraveghere în mijloacele de transport în comun, semnalizarea corespunzătoare a trecerilor de pietoni din Sectorul 2, zona Colentina, mutarea trecerilor de pietoni din intersecţiile din zona bulevardului Regina Elisabeta, pentru ca şoferii să nu aştepte trecerea pietonilor atunci când vor să schimbe direcţia de mers.

Un alt proiect presupune dotarea instituţiilor publice cu rampe de acces pentru persoanele cu dizabilăţi: „Deşi Legea 448/2006 este în vigoare, persoanele cu dizabiltăţi nu pot avea acces în cadrul unor instituţii publice, deoarece acestea nu asigură o infrastructură accesibilă la sediul lor.

De asemenea, un locuitor al Sectorului 3 propune ca, în zona staţiei de metrou Republica, staţia CFR Gara Titan Sud, peste calea ferată să fie amenajată o trecere, întrucât, spune el, calea ferată se află la un metru şi jumătate mai jos de nivelul şoselei.

Infrastructura culturală – „Garaje culturale” în clădirile industriale, Parcul Carol readus la starea din 1940

În domeniul infrastructurii culturale, proiectul „Garaje culturale” propune preluarea în administrarea Primăriei Capitalei a unor clădiri industriale, precum Garajele Ciclop, Garajele Leonida, Garajele Rieber, Garajele Radiodifuziunii, Garajele Luterană, Garajele Venerei şi Garajele Munţii Tatra, şi transformarea lor în spaţii culturale.

„Clădirile industriale au un farmec aparte şi în urma unor concursuri de arhitectură şi urbanism, acestea pot deveni extrem de atractive atât pentru locuitorii Capitalei, cât şi pentru turişti. Reconversia acestor spaţii ar putea viza spaţii expoziţionale, cafenele, restaurante şi spaţii pentru evenimente. Ideea e că aceste spaţii ar trebui să devina spaţii vii, bine reconfigurate şi gestionate”, explică iniţiatorul.

Tot în acest domeniu, un alt bucureştean propune ca Parcul Carol I să fie transformat într-un parc muzeal prin refacerea structurii peisagistice originale, restaurarea şi refacerea construcţiilor originale rămase şi îndepărtarea tuturor modificărilor făcute după 1940.

Infrastructura socială – facilităţi pentru familiile monoparentale, inclusiv program redus de lucru; case la ţară pentru persoanele de peste 60 de ani

În domeniul infrastructurii sociale, cineva propune ca, în cazul familiilor monoparentale, să fie mărită alocaţia copiilor, scutirea de impozit pentru familii, organizarea unor activităţi extraşcolare, precum cursuri de dans sau canto pentru copii, dar şi scăderea programului de muncă pentru părinte, de la opt la şase ore pe zi.

Proiectul „Viaţă nouă” din această categorie propune ca bucureştenii care au vârsta de peste 60 de ani şi locuiesc în blocuri construite până în 1980 să cedeze apartamentele Primăriei Capitalei, care să le ofere la schimb o casă în zona rurală.

Printr-o altă iniţiativă se propune înfiinţarea unui centru multifuncţional de integrare soci-profesională a persoanelor vulnerabile, persoanele cu dizabilităţi, de etnie romă, şomeri sau migranţi.

Smart City – internet wireless în autobuze, monitorizarea transportului public, platforma „baniilavedere” pentru transparenţa cheltuielilor municipalităţii

În domeniul smart city, un bucureştean propune instalarea de internet wireless în mijloacele de transport în comun. De altfel, primarul Capitalei, Gabriela Firea, anunţa în şedinţa de consiliu general din 30 ianuarie, că RATB va iniţia o procedură prin care în tramvaie, troleibuze şi autobuze va exista internet gratuit pentru călători. La începutul lunii mai, RATB a publicat o ofertă pe portalul licitaţiilor publice, fiind dispusă să încheie un contract pe 17 luni în valoare de 1,34 de milioane de euro pentru aceste servicii.

Alte proiecte vizează realizarea unei aplicaţii de monitorizare a transportului public, prin instalarea de tracker GPS pe fiecare vehicul al RATB, astfel încât bucureştenii să poată vedea în timp real unde se află acestea, precum şi crearea unei aplicaţii pentru telefoanele mobile pentru ca cetăţenii să poată trimite sesizări către Primăria Capitalei.

„În momentul de faţă, comunicarea dintre cetăţean şi autorităţile locale nu se realizează în parametri optimi. Sistemul actual nu încurajează cetăţenii să se implice în comunitate şi să îşi dezvolte simţul civic prin trimiterea de idei/propuneri către Primărie sau prin semnalarea problemelor pe care le întâmpină în viaţa de zi cu zi (de exemplu: iluminat defect, mobilier stradal stricat, spaţiu verde deteriorat etc.)”, se arată în descrierea proiectului.

Altă platformă propusă spre implementare este „baniilavedere”, prin care municipalitatea să publice datele bugetare, oferind, astfel, transparenţă, precum şi cea care să cuprindă toate proiectele, programele şi acţiunile întreprinse de primării, finalizate, în derulare şi preconizate în perioada următoare.

Un alt cetăţean propune modernizarea site-ului Primăriei Capitalei, spunând că actualul este învechit şi greu de utilizat: „Informaţia în acest moment nu este accesibilă şi nici utilizabilă, în general. De asemena, documentele care prezintă bugetul şi rectificările bugetare trebuie să fie afişate în format electronic (nu doar PDF scanat)”.

Sănătate – stropirea străzilor cu substanţă anti-praf, campanii de informare despre igienă şi controale medicale

În domeniul sănătăţii, unul dintre proiectele propuse vizează obţinerea unui aer mai curat şi mai puţin poluat, propunând stropirea şoselelor cu o substanţă specială pentru prevenirea pe termen lung a ridicării prafului de pe drumuri, urmând, astfel, exemplul ţărilor vest europene. Nu este specificată, însă, denumirea substanţei.

Printr-un alt proiect din acest domeniu se propune iniţierea şi desfăşurarea unor campanii de informare şi educare despre importanţa igienei şi controalelor medicale periodice. Potrivit acestui proiect, se propune oferirea unui control medical general gratuit pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani din şcolile care vor participa la proiect, organizarea de sesiuni de informare de o oră la fiecare clasă ţinute de psihologi sau medici pediatri, precum şi organizarea unui concurs cu premii.

Conform proiectului de hotărâre aprobat în unanimitate în şedinţa de Consiliu General din 30 august, pot propune proiecte în cadrul campaniei „Propune pentru Bucureşti” persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, care au cel puţin 18 ani. Proiectul propus va apărea pe site-ul primăriei în maxim trei zile de la trimitere, timp în care o comisie formată din reprezentanţi şi specialişti din cadrul Primăriei Capitalei îl va evalua. Fiecare cetăţean poate formula o singură propunere de proiect prin intermediul secţiunii de pe site-ul primăriei, dedicată campaniei.

Pentru a depune proiecte şi pentru a vota, cei interesaţi trebuie să-şi creeze un cont de utilizator în secţiunea dedicată campaniei. După afişarea proiectelor, aceştia pot vota online o singură dată proiectul care le-a plăcut.

Propunerile de proiecte trebuie să se încadreze într-unul dintre domeniile: infrastructură, amenajare / reabilitare spaţii publice, spaţii verzi – locuri de joacă pentru copii, mobilitate şi siguranţa circulaţiei, infrastructură culturală, inrastructură socială, smart city, sănătate.

Comisia de evaluare formată din reprezentanţi ai municipalităţii, va analiza proiectele depuse în perioada 9 octombrie – 3 noiembrie 2017, iar între 6 şi 17 noiembrie va avea loc etapa de vot. În 24 noiembrie vor fi afişate rezultatele finale.

La finalul campaniei, 20 dintre cele mai votate proiecte vor fi incluse în bugetul municipalităţii pe anul 2018, bugetul maxim alocat pentru un proiect fiind de 200.000 de euro cu TVA inclus.

Citeşte şi Gabriela Firea alocă 70 de milioane de euro pentru construirea unui nou CET în nord-vestul Capitalei