IMAGINI INCREDIBILE Cum a fost cea mai cruntă iarnă din România, acum 60 de ani GALERIE FOTO

Primele zile din luna februarie a anului 1954 au marcat începutul Marelui Viscol care avea să marcheze cea mai aspră iarnă din România secolului trecut. Inclusiv Bucureştiul a fost acoperit cu un strat imens de zăpadă, iar scriitorul Pericle Marinescu nota în jurnalul său, pe 5 februarie: „Pe străzi abia s-au făcut ici – colo pârtii în formă de tranşee, în care oamenii dispar cu totul sau nu li se mai văd decât vârfurile căciulilor„.

Conştienţi că riscă să moară de foame sau de frig în case, românii s-au mobilizat exemplar în acele zile. Au săpat tunel prin omăt, au cărat zăpada cu căruţele până la Dâmboviţa, până când stratul s-a mai netezit. Abia atunci au fost scoase tancurile Armatei, pentru că prin zăpada nebătătorită riscau să se răstoarne. Unii martori ai Marelui Viscol şi-au amintit chiar că, după topirea nămeţilor, au fost găsite maşini acoperite de troiene şi care fuseseră strivite de şenile.

Potrivit historia.ro, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române a transmis, chiar în dimineaţa zilei de 4 februarie, prin radio, un comunicat prin care „toţi cetăţenii capabili de muncă” erau informaţi că erau „datori să participe la lucrările de deszăpezire şi de aprovizionare cu alimente a populaţiei”.

Pentru a uşura treaba, s-au făcut şi reguli clare, transmise prin intermediul ziarelor şi radioului. „În primă urgenţă se curăţă partea carosabilă a străzii, iar pe cele cu tramvaie se va degaja întâi pe partea cu cele două linii de transport şi câte un metru în plus, pe stânga şi pe dreapta„, era una dintre indicaţii. Oamenii trebuiau să strângă zăpada din interiorul curţilor astfel încât să degajeze zidurile caselor.

Alte articole

Ce drumuri mai sunt închise din cauza vremii. Mașini abandonate în nămeți între Tulcea și Constanța

Peisaj de iarnă în România înainte de Paşte. Ninge în toată regula la munte

Zăpada era obligatoriu depozitată doar pe scuaruri şi pe terenurile virane. „Este interzis a se arunca zăpada în gurile de canal, precum şi a scoate zăpada din curţi în stradă şi nu se va depozita pe partea carosabilă!„, mai spunea una dintre reguli.

Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în  februarie 1954 iarna a lovit cel mai puternic ţara noastră. Viscolul a lovit în patru reprize, iar vântul a atins o viteză record în Bucureşti: 126 kilometri la oră. Un alt record consemnat în 3 februarie ’54 vizează cantitatea maximă de zăpadă depusă: 115,9 l/mp în 24 de ore, la Griviţa. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost măsurat tot atunci, la Călăraşi: 173 cm, troienele atingând însă în unele zone din sud-estul ţării şi 5 metri.