Problemă majoră în şcolile româneşti. Ţara noastră, locul 3 la nivel european privind fenomenul Bullying. Sute de mii de elevi bătuţi

Organizația Salvați Copiii a lansat, marți, campania „Alege să te opui bullying-ului”, prin intermediul căreia se urmărește sporirea conștientizării, generarea unei schimbări de atitudine și totodată, prevenirea și combaterea comportamentului de bullying între copii. Ministerul Educației Naționale este partener în această campanie.

Potrivit raportului OMS, incidența violenței în școli crește odată cu vârsta elevilor, cea mai mare rată a agresiunilor fiind înregistrată în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani, cu un procent de 23%.

„La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%”, potrivit aceluiași raport al Organizatiei Mondiale a Sănătății, citat de Mediafax.

În România, mai mult de jumătate din elevii ciclurilor gimnaziale și liceeale au fost, la un moment, dat supuși bullying-ului, arată un studiu sociologic realizat la nivel național de Organizația Salvați Copiii, în anul 2016.

Alte articole

Guvernul cere populaţiei să îşi pregătească truse de urgenţă pentru minimum trei zile. Ce conţine kitul de supravieţuire

Gabriela Cristea rupe tăcerea despre momentul dificil în care fiica ei a fost abuzată emoțional la grădiniță. „Nu știam de ce un copil vesel devenise introvertit”

Bullying-ul, interzis prin legea educatiei. Evaluare psihologica pentru victime, dar si pentru agresori. Ce NU mai au voie elevii 

„Dintre cei aproximativ 1.300.000 de copii aparținând ciclurilor gimnazial și liceal, 400.000 sunt excluși din grupul de colegi, 325.000 sunt umiliți în public, 390.000 sunt amenințați cu bătaia sau cu lovirea, iar 220.000 sunt bătuți în mod repetat de către colegii lor. Așa arată statistica directă a cazurilor de bullying, un fenomen complex, ale cărui consecințe afectează deopotrivă victima, agresorul și martorul tăcut.”, se arată în studiul sociologic realizat la nivel național de Organizația Salvați Copiii, în 2016.

Potrivit Organizației Salvați Copiii, în școliile românești, soluționarea acestui fenomen nu e funcțională și nici nu are șanse prea mari să ajungă să funcționeze, din cauza lipsei de organizare și a lipsei competențelor specializate.

„În școlile din România, soluționarea cazurilor concrete de bullying de către structurile instituite în acest sens (comisii, comitete etc.) nu funcționează și nici nu pot deveni funcționale, deoarece aceste entități nu dispun de organizarea și competență necesare pentru asigurarea intervențiilor specializate, individualizate și adaptate particularităților grupurilor de copii, cu implicarea activă a elevilor, părinților și membrilor comunității din care școală face parte”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Organizația Salvați Copiii.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România, a declarat că primul responsabil de corectarea fenomenului este adultul – părintele, profesorul sau consilierul.

Aceasta a precizat și ce presupune expunerea la agresiune și frică, dar și ce efecte poate avea acest lucru asupra lui în timp: „Frica te paralizează, te face să îți selectezi o ierarhie de priorități dictată de nevoia de auto-apărare, punând, astfel, între paranteze nevoile reale, acelea de interacțiune socială, de afirmare și de validare socială. Iar atunci când vorbim despre fenomenul de bullying în școli, frica este sentimentul dominant. Agresorul vrea să inspire frica, iar aceasta din urmă blochează emoțional atât victima, cât și copilul martor, care va duce cu el acasă sentimentul greu de a fi fost complice tăcut. Dar prima alegere de a interveni și de a corecta situația aparține adultului: părinte, profesor, consilier, pentru că de la ei copiii vor învăța să își asume și să fie responsabili pentru ceea ce fac sau nu fac”.