Instanţa supremă a judecat contestaţia în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, formulată de Agenţia Naţională de Integritate şi urmează să decidă definitiv dacă preşedintele a fost sau nu în incompatibilitate în perioada în care a deţinut funcţia de primar al municipiului Sibiu.
Magistraţii au decis însă să amâne decizia pentru data de 21 ianuarie. La finalul procesului, președintele completului declara că probabil pronunțarea va fi amânată pentru a da timp avocaților și consilierului juridic al ANI să depună concluzii scrise la dosar.
Reprezentantul ANI a cerut miercuri ÎCCJ admiterea recursului, motivând că acesta este argumentat și prin decizia Curții Constituționale privind compatibilitatea aleșilor locali.
La rândul lor, avocații lui Iohannis au cerut respingerea recursului ca „vădit neîntemeiat” și au arătat că decizia CCR nu a fost redactată și nu se cunosc motivele luării acestei decizii de către judecătorii CCR.
„Faptul că textul de lege este constituțional nu înseamnă că acesta se aplică clientului nostru”, au explicat avocații. Ei au argumentat că instanța de fond a reținut că ANI nu a demonstrat incompatibilitatea lui Klaus Iohannis, iar ANI nu a venit cu nici un înscris suplimentar la acest termen care să dovedească incompatibilitatea.
Citeşte şi Surpriză în procesul Iohannis-ANI. Faur Isaia, „spaima preşedinţilor”, vrea să devină parte în dosar
„Nicăieri în motivele de recurs ANI nu a venit să arate că situația este diferită față de cea prezentată. Instanța nu mai poate reinterpreta starea de fapt. Vorbim de autoritatea de lucru judecat”, au afirmat avocații lui Iohannis.
În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.
Curtea Constituţională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.
„Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.