Procesul cotelor de imigranţi intentat de Ungaria şi Slovacia la CJUE crează un precedent. Ce se va întâmpla cu migraţia

Ministrul ungar a explicat că prima dată când a fost propus sistemul de redistribuire a solicitanților de azil pe bază de cote, în iunie 2015, participarea la acest sistem a fost voluntară, acesta fiind unul din motivele pentru care Ungaria a acceptat sistemul, însă trei luni mai târziu consiliul miniștrilor de interne din statele membre au votat pentru transformarea acestuia într-unul obligatoriu.

Acțiunea în justiție inițiată de Ungaria și Slovacia și susținut de Polonia se bazează pe argumentul că această decizie încalcă legislația Uniunii Europene întrucât nu a fost aprobată de Parlamentul European și pentru că miniștrii de interne europeni au modificat în mod unilateral o decizie a summitului UE, a adăugat Trocsanyi.

O hotărâre a Curții Europene este așteptată în această toamnă, a precizat ministrul ungar.

Întrebat dacă Ungaria va accepta o hotărâre nefavorabilă, Laszlo Trocsanyi a răspuns că deciziile justiției trebuie respectate și că Ungaria „va începe să analizeze metodele de implementare ale altor state”. La întrebarea dacă țara sa intenționează să „saboteze” decizia ce va fi luată de CJUE, ministrul ungar al justiției a spus că nu dorește să vorbească despre un „sabotaj”, dar Budapesta „va trebui să înceapă discuții cu Comisia Europeană și alte organisme”.

Alte articole

Klaus Iohannis a semnat decretul, legea merge direct la Monitorul Oficial

Guvernul de extremă dreaptă olandez vrea să scape de regulile UE privind azilul: „Să se gândească, poate le-ar fi mai bine în altă parte”

Procesul intentat de Ungaria și Slovacia împotriva sistemului de cote de imigranți al Uniunii Europene a început în urmă cu două săptămâni la CJUE. Ungaria și Slovacia au apelat la CJUE în decembrie 2015, după ce în septembrie miniștrii de interne au votat în favoarea implementării unui sistem de cote obligatorii pentru a redistribui 120.000 de refugiați între statele membre ale Uniunii, în urma valului de imigranți ilegali sosiți în acel an. Sistemul a fost adoptat cu o majoritate calificată, dar Republica Cehă, Slovacia, România și Ungaria au votat împotrivă, iar Danemarca s-a abținut.