Întors în boxa martorilor, el a răspuns întrebărilor acuzării cu privire la anul 2006, an în care s-a întors, la vârsta de 27 de ani, să locuiască împreună cu mama sa, izolându-se din punct de vedere social şi jucând „World of Warcraft” până la 16-17 ore pe zi.
„Unii visează să facă înconjurul lumii pe o navă cu pânze, alţii visează să joace golf, însă eu visam să joc World of Warcraft”, a declarat extremistul de dreapta.
Încă din acea perioadă, a explicat el, ştia că va executa ulterior o „operaţiune-sinucigaşă” – Breivik a declarat în mai multe rânduri că nu credea că va supravieţui atacurilor pe care le-a comis pe 22 iulie 2011 – şi şi-a spus că nu vrea să moară fără să îşi realizeze „visul de o viaţă”.
„Nu este deloc un joc violent”, a apreciat el, precizând totuşi că jocul i-a permis să se „pregătească mental” pentru masacrul pe care l-a comis cinci ani mai târziu.
El a declarat că a mai jucat, dar într-o măsură mai mică, „Modern Warfare”, un joc de simulare de tir. „Nu îmi plăcea prea tare acest joc (…), dar (îl jucam) pentru a mă antrena”, a precizat el.
În continuare calm şi mai cooperativ decât cu o zi înainte, când a refuzat să răspundă la numeroase întrebări cu privire la Cavalerii Templieri, o organizaţie mistică din care a declarat că ar face parte, acuzatul a zâmbit în mai multe rânduri, evocând tehnici de tir.
Interogat despre acest lucru de către procurorul Svein Holden, Breivik a fost de acord că familiile victimelor vor reacţiona, după toate aparenţele, „cu groază şi dezgust” la zâmbetele sale.
El a mai declarat că, în aceeaşi perioadă, s-a antrenat într-un club de tir şi şi-a procurat arme cărora le-a dat nume inspirate din mitologia nordică, şi anume Gugnir puştii, Mjoelner pistolului Glock şi Sleipner vehiculului pe care le-a folosit.
„Este cunoscut faptul că armele aveau nume şi în mitologia norvegiană, aşa că am ales să continui această tradiţie”, a declarat acesta.
Joi, Breivik a discutat câteva clipe cu membrii echipei sale de apărare, înainte de a merge la locul său.
După ce i-au fost scoase cătuşele, Breivik a rămas în picioare, însă judecătoarea i-a ordonat să se aşeze. El şi-a ocupat apoi locul, sub obiectivele camerelor, fără a repeta salutul extremist.