Procuror: Omar Hayssam, şeful grupului infracţional din dosarul de înşelăciune

Reprezentantul DIICOT a mai spus că Hayssam a operat în cadrul unui grup infracţional organizat pe o perioadă de mai mulţi ani.

Totodată, reprezentantul DIICOT a arătat că grupul avea o structură ierarhică, iar Omar Hayssam a fost conducătorul său şi a coordonat acţiunile infracţionale.

Procurorul a mai spus, în faţa instanţei, că faptele grupului vizat în dosar prezintă pericol social concret, astfel că se impune emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele sirianului.

În replică, avocatul din oficiu al lui Omar Hayssam a arătat, în faţa instanţei de judecată, că indiciile şi probele procurorilor nu dovedesc acuzaţiile aduse clientului său.

Totodată, avocatul a arătat că, în raport cu situaţia actuală a lui Omar Hayssam – care execută în regim de detenţie pedeapsa de 20 de ani de închisoare în dosarul de terorism -, nu mai sunt valabile argumentele procurorilor potrivită cărora sirianul ar trebuie arestat pentru a nu se sustrage sau nu a fugi de la judecată ori pentru că acesta prezintă pericol social concret.

Tribunalul Bucureşti a rămas în pronunţare în acest caz, urmând să stabilească dacă emite sau nu un mandat de arestare pe numele lui Hayssam.

Instanţa ar urma să anunţe, de asemenea, dacă admite propunerea de arestarea formulată de DIICOT şi pe numele lui Mohamad Omar – fratele lui Omar Hayssam.

Omar Hayssam a fost adus vineri dimineaţă, de la Penitenciarul Rahova, la Tribunalul Bucureşti, pentru judecarea propunerii DIICOT de arestare preventivă în dosarul de înşelăciune şi delapidare.

Duba venită de la închisoare a fost însoţită de trupele speciale, în condiţiile în care Omar are o condamnare pentru fapte de terorism.

Judecarea propunerii de arestare preventivă a avut termen şi miercuri, când Hayssam a apărut pentru prima oară în faţa instanţei după ce a fost adus în ţară. El a arătat că solicită atât justiţiei române, cât şi autorităţilor internaţionale, să-i fie redeschise toate dosarele, pentru „aflarea tuturor adevărurilor”. Tot atunci, Omar Hayssam a cerut timp să-şi angajeze un avocatul, în locul celui din oficiu, iar Tribunalul Bucureşti i-a acordat două zile pentru asta.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.

Mai multe imobile, terenuri şi instalaţii industriale, precum şi peste un milion de euro sunt puse sub sechestru de către procurorii DIICOT, în acest dosar.

Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

El este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.

În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi.

Condamnarea dispusă în cazul lui Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.

Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române în dimineaţa zilei de 19 iulie, anunţa purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

În 23 iulie, Poliţia Română arăta că Omar Hayssam a fost transferat dintr-un centru de reţinere şi arest preventiv al IGPR, în care a stat de la aducerea lui în ţară, într-o unitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

Reprezentanţii ANP au precizat ulterior că Omar Hayssam se află din 23 iulie în custodia Penitenciarului Bucureşti Rahova şi este cazat într-o cameră cu „profil de carantinare-observare”.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.