Procurorii au reţinut mai mulţi cămătari violenţi, iertaţi până acum de justiţie

Reţinerile au venit după descinderile şi percheziţiile făcute luni dimineaţă în 13 locuinţe din Ialomiţa şi una din Bucureşti, potrivit Mediafax.

„Toţi cei menţionaţi sunt cercetaţi sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni grave, comise cu violenţă, în perioada 2007-20011, precum violare de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, şantaj, distrugere, tentativă de omor, favorizarea infractorului, mărturie mincinoasă, fals în înscrisuri oficiale, furt calificat, atât în forma autoratului, cât şi a complicităţii şi instigării”, scriu procurorii instanţei supreme într-un comunicat dat publicităţii luni noapte.

Anchetatorii susţin că faptele de care cei reţinuţi sunt acuzaţi au fost comise „în contextul în care inculpaţii aveau ca principală preocupare acordarea de «împrumuturi cămătăreşti», urmate de acţiuni de extorcare, prin manifestări violente de natură fizică şi psihică asupra părţilor vătămate”.

Astfel, celor cărora le dădeau bani cu camătă li se cerea înapoi chiar şi de peste zece ori suma împrumutată.

Alte articole

Proiect de lege propus de USR. Banii obţinuţi din aceste activităţi vor putea fi confiscaţi de stat

Decizie obligatorie a instanței supreme. Statul poate confisca doar dobânda percepută de cămătari, nu și banii dați cu împrumut!

„De asemenea, din ansamblul probelor administrate a rezultat că inculpaţii foloseau şi alte metode de extorcare a părţilor vătămate şi solicitau, sub ameninţare şi violenţă, pretinse datorii, iar când aceste persoane depuneau plângeri la organele de poliţie, pentru a le determina să-şi retragă plângerile, le şantajau cu un rău asupra familiilor şi rudelor. Astfel, pătrunderea în locuinţele părţilor vătămate, cu forţa şi cu arme, precum şi ameninţarea că în cazul în care nu se va da satisfacţie solicitărilor lor nelegitime vor recurge la viol sau ucidere a copiilor constituiau acţiuni infracţionale ale inculpaţilor care deveneau, astfel, de temut în faţa localnicilor”, se mai arată în comunicatul citat.

De exemplu, membrii grupării „Drabi”, care sunt înrudiţi, atacau cu săbii sau bâte fie persoanele pe care le împrumutaseră, fie familiile acestora, inclusiv minori. Deseori ajungeau să-şi blocheze victimele în trafic sau chiar să tamponeze intenţionat maşinile acestora, pentru a le distruge.

Potrivit procurorilor Parchetului instanţei supreme, membrii grupării „Drabi” au fost cercetaţi „în numeroase dosare penale” însă, pentru că faptele erau greşit încadrate ca infracţiuni unice deşi ele reprezentau „acte materiale ale unor infracţiuni de şantaj în formă continuată”, dosarele au fost închise prin „neurmărire penală”. După ce primeau NUP-uri, cămătarii din clanul „Drabi” îşi ameninţau în continuare victimele, descurajându-le să mai facă plângeri penale.

„Această situaţie a fost posibilă şi prin implicarea unui ofiţer de poliţie judiciară care nu a îndeplinit atribuţiile profesionale”, se mai arată în comunicatul Ministerului Public.

În prezent, dosarele în care sunt cercetaţi membrii clanului „Drabi” au fost preluate de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni. Din cele şapte dosare penale, cinci se aflau în lucru iar alte două fuseseră închise cu soluţii de netrimitere în judecată, care însă au fost infirmate, urmărirea penală în acestea urmând să fie continuată de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetul instanţei supreme.