Procurorii cer arestarea a 22 de persoane în dosarul de evaziune de 20 milioane de euro

Marţi, anchetatorii au efectuat 121 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Braşov, Ilfov, Prahova, Vâlcea, Dâmboviţa şi Giurgiu, la locuinţele şi sediile unor societăţi comerciale ce aparţin unor suspecţi de evaziune fiscală şi spălare de bani.

În urma percheziţiilor au fost confiscaţi aproximativ 300.000 euro, iar 80 de persoane au fost ridicate şi duse la audieri.

Potrivit Parchetului Capitalei, în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2014, doi dintre inculpaţi s-au folosit de 17 societăţi comerciale de tip fantomă, emiţând numeroase facturi fiscale către 52 de societăţi comerciale, atestând operaţiuni nereale, facturi pe care acestea din urmă le-au înregistrat în contabilitate, în scopul diminuării bazei impozabile şi prejudicierii bugetului consolidat al statului.

„Pentru a se crea aparenţa că operaţiunile comerciale atestate în facturi sunt veridice, cei doi inculpaţi, de conivenţă cu reprezentanţii societăţilor în favoarea cărora au fost emise facturile (aceştia având de asemenea calitate de învinuit în cauză), au stabilit ca valoarea bunurilor fictiv livrate/serviciilor fictiv prestate să fie plătită prin transfer bancar, din contul societăţii achizitoare către conturile unora dintre cele 17 societăţi cu comportament de tip fantomă, urmând ca, subsecvent, banii să fie retraşi în numerar şi să se întoarcă la dispunătorii plăţilor. Pentru serviciile oferite, din banii pe care îi încasau în modul descris mai sus, aceştia îşi opreau un comision de circa 6-8%”, informează Parchetul Capitalei.

Alte articole

România pierde anual 10 miliarde de euro din evaziunea fiscală din colectarea TVA. Legislația României, paradisul fiscal al evaziunii petroliere, 1 miliard de euro prejudicii identificate de ANAF în ultimii 4 ani

Evaziunea fiscală din domeniul produselor petroliere accizabile a scăpat de sub control. Sute de milioane de lei datorate pentru acciză și TVA dispar pe lanțul de comercializare

Învinuiţii au fost ajutaţi de mai multe persoane care se ocupau de relaţia cu băncile, efectuând operaţiuni de retrageri de numerar fie de la ATM-uri, fie de la casierii, cu tranzitul banilor de la băncile unde societăţile fantomă aveau deschise conturi către cei doi învinuiţi şi apoi, mai departe, către dispunătorii plăţilor, precum şi cu racolarea unor persoane dispuse ca, în schimbul unor sume neînsemnate, să accepte să figureze ca asociaţi sau administratori în cadrul societăţilor fantomă.