În faţa judecătorilor instanţei supreme, procurorul DNA a arătat că acuzaţiile de luare de mită şi şantaj în cazul lui Adrian Năstase sunt pe deplin probate prin înregistrări ambientale, acte şi expertize contabile ce dovedesc aducerea unor importuri din China prin societatea Vertcon, informează Mediafax.
Procurorul a explicat că societatea Vertcon a colaborat cu firmele chinezeşti verificate doar în cazul aducerii bunurilor care ulterior s-au regăsit în imobilul din strada Zambaccian, ceea ce ar dovedi acuzaţia adusă de anchetatori fostul premier Adrian Năstase.
Procurorul a cerut instanţei condamnarea la pedepse de închisoare cu executare în cazul fostului premier Adrian Năstase, a soţiei acestuia, Daniela Năstase şi a fostului şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu. Cele mai mari limite de pedeapsă în cazul acuzaţiilor din acest dosar sunt între trei şi zece ani de închisoare.
În schimb, avocatul familiei Năstase susţine că procurorii nu au practic un corp delict care să demonstreze infracţiunea. Este vorba de suma de 118.650 de dolari despre care DNA susţine că a fost dată de familia Năstase lui Ioan Păun şi care a fost confiscată de procurori fiind considerată corp delict.
„Noi am avut tăria şi timpul să ne uităm la toate bancnotele fotografiate de către DNA. Data tipării în Trezoreria SUA a 225 de bancnote de 100 de dolari este în anii 2005 şi 2006, deci ulterior datei de februarie 2004 când se susţine că aceşti bani au ajuns în posesia domnului Păun”, a declarat avocatul.
„Din materialul din dosar rezultă indubitabil că dosarul a fost fabricat de DNA”, a adăugat acesta. În cadrul pledoariei sale, apărătorul lui Năstase a solicitat judecătorilor să nu ia în considerare nici declaraţiile lui Ioan Păun, fostul consul la Shanghai, pe motiv că acesta a apărut, la început, ca învinuit, apoi a devenit ca denunţător, iar acum figurează în dosarul instrumentat de DNA ca martor şi parte vătămată.
Instanţa supremă judecă, marţi, ultimul termen în dosarul „Zambaccian”.
Adrian Năstrase, Dana Năstase şi Paula Jianu au dat în 27 februarie primele declaraţii în dosarul „Zambaccian” de la începerea cercetărilor.
Adrian Năstase a arătat în declaraţia dată în faţa instanţei la termenul din 27 februarie că nu l-a şantajat niciodată pe fostul consul Ioan Păun şi că nu i-a dat niciodată bani pentru a-i aduce mai multe bunuri din China.
La rândul ei, Daniela Năstase a spus că la un moment dat i-a dat două tranşe de bani lui Ioan Păun, de 15 şi, respectiv, 20.000 de dolari, bani cu care fostul consul trebuia să achiziţioneze plante chinezeşti din care să fie făcut medicamentul pentru mama sa, precum şi să plătească doctori specializaţi în boala mamei sale.
Irina Paula Jianu a arătat, în faţa instanţei, că nu a intervenit niciodată pentru Adrian sau Daniela Năstase, că nu a dat niciodată mită şi că a fost de două ori cu soţia fostului premier în China, în ambele situaţii cumpărând numeroase „suveniruri” şi nu „bunuri”.
Fostul consul al României la Shanghai declara că a primit bani de la soţii Năstase pentru a face achiziţii de bunuri în China, o tranşă de 20.000 de euro fiindu-i dată în decembrie 2002, pe când se afla în ţară.
Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată, în 5 mai 2010, pe fostul premier PSD Adrian Năstase, pentru luare de mită şi şantaj, pe soţia acestuia, Daniela Năstase, pentru complicitate la luare de mită şi şantaj, şi pe fostul inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu, pentru dare de mită şi spălare bani.
Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de prim-ministru – cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.
Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.
În 30 ianuarie, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
Liderul PSD a anunţat că va ataca cu recurs decizia în dosarul „Trofeul Calităţii”, el exprimându-şi convingerea că lucrurile vor fi corectate şi acuzând faptul că, în primă instanţă, decizia condamnării sale a fost una „politică”, „murdară”.
Adrian Năstase a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2009, fiind acuzat de folosirea influenţei sau a autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.
Potrivit rechizitoriului, în cursul anului electoral 2004, ISC, sub conducerea Irinei Jianu, „a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii»”. „În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase”, potrivit DNA.
Într-un proces separat, în 15 decembrie 2011, un complet al instanţei supreme l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul „Mătuşa Tamara”, în care a fost judecat pentru fapte de corupţie, alături de consilierul acestuia Ristea Priboi şi de fostul şef al al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu.
Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut recurs decizia de achitare a fostului premier Adrian Năstase, a lui Ristea Priboi şi a lui Ioan Melinescu, dosarul urmând să se judece la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Decizia din acest proces a fost prima din cele trei cazuri deferite justiţiei de către DNA în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.