Procurorii cer prelungirea arestului preventiv pentru Cornel Dinicu și alți doi inculpați în dosarul Ferma Dacilor

Potrivit portalului instanţelor de judecată, dosarul care are ca obiect „prelungire arestare preventivă”, având ca inculpaţi pe Cornel Dinicu, Vitomir Adrian Ristin şi Adelina Elena Ilie, a fost înregistrat la data de 25 ianuarie, termenul de judecată fiind stabilit pentru luni, 29 ianuarie.

La data de 3 ianuarie, Cornel Dinicu, cel care este cunoscut drept patron al Fermei Dacilor, a fost arestat preventiv, pentru 30 de zile, în dosarul în care este acuzat de distrugere din culpă, care a avut ca urmare un dezastru.

Totodată, instanţa a dispus atunci plasarea în arest la domiciliu a altor două persoane, fiind vorba despre un bărbat – Vitomir Adrian Ristin şi o femeie – Adelina Elena Ilie, implicate în administrarea complexului turistic de la Tohani.

Cei trei sunt acuzaţi de distrugere din culpă, care a avut ca urmare un dezastru.

Alte articole

Vlad Pascu rămâne în arest preventiv. Decizia judecătorilor este definitivă

Contestaţia lui Alfred Bulai la măsura arestului preventiv este judecată joi de Tribunalul Bucureşti

„Din data de 03.01.2024, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de trei persoane fizice, respectiv faţă de un administrator statutar şi doi administratori în fapt ai societăţii comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. (…) Faţă de acestea (…), procurorul de caz a formulat propunere de luare a măsurii arestării preventive, pentru o perioadă de 30 de zile, în sarcina acestora reţinându-se, în esenţă, următoarele: în perioada 2016 – 26.12.2023, cele trei persoane au desfăşurat în mod convergent şi sistematic demersuri în realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice, prin încălcarea repetată a dispoziţiilor legale privind derularea activităţii de ‘cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată’, desfăşurate la sediul social din comuna Tohani, sat Tohani, judeţul Prahova”, informa, anterior, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

Citește și: Primar din Buzău, condamnat în trecut pentru proxenetism, acuzat de delapidare, complicitate la furt și abuz în serviciu. Bărbatul a fost reținut pentru 30 de zile

Construcţia corpului principal de clădire, care include restaurant, bucătărie şi spaţii de cazare la parter şi mansardă, a fost executată în regie proprie, fără obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire, iar demersurile şi măsurile dispuse pentru „intrarea în legalitate” au fost realizate cu încălcarea prevederilor legale, şi anume ale Legii nr. 50/1991 republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale Legii nr. 10/1995 republicată privind calitatea în construcţii, arătau anchetatorii.

„De asemenea, trebuie precizat că unitatea turistică a funcţionat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, HGR nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu şi a normativelor aplicabile în domeniu, respectiv fără obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor ce ar fi trebuit emise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru funcţionarea corespunzătoare şi fără respectarea normelor privind securitatea la incendiu. Situaţia expusă anterior a creat premisele izbucnirii şi propagării la data de 26.12.2023, în jurul orei 05,45, a unui incendiu ce a condus la distrugerea imobilului şi la decesul a 7 persoane fizice, sursa probabilă a incendiului fiind ‘efectul termic al curentului electric'”, preciza Parchetul.

Conform sursei citate, societatea comercială era racordată la reţeaua de alimentare cu energie electrică în baza unui contract încheiat în anul 2014, pentru un consumator non casnic tip persoană fizică, loc de consum cu denumirea ‘pompă de apă’ având o putere de 8 Kw, insuficientă pentru susţinerea consumatorilor electrici ai unei pensiuni.

Totodată, anchetatorii spun că ancheta penală aflată în desfăşurare nu exclude niciuna dintre împrejurările care ar fi putut constitui baza izbucnirii incendiului (cauza probabilă a incendiului), însă probele de până acum nu au relevat indicii care să confirme o incendiere intenţionată.

Citește și: Loredana, adolescenta care și-a ucis prietena într-un hotel din Mangalia, atitudine sfidătoare în sala de judecată. Avocatul familiei victimei a rămas șocat: „Apărătorul ei i-a șoptit ceva și ea a început să râdă. Nu putea răspunde la întrebări simple”

„Cu toate acestea, materialul probator administrat până în prezent nu a relevat indicii care să confirme ipoteza incendiului de tip arson (incendiere provocată ca urmare a unei acţiuni umane intenţionate), cercetările ce urmează a fi efectuate în cauză având rolul de a stabili până la gradul de certitudine inclusiv cauza probabilă a incendiului. În întreg acest context, s-a reţinut în cuprinsul referatului cu propunere de luare a măsurii arestării preventive că, şi dacă ipoteza incendierii cu intenţie a imobilului s-ar concretiza (ipoteza în raport de care materialul probator administrat nu atestă indicii), întreaga situaţie descrisă, vizând nerespectarea de către factorii decidenţi a normelor în materia securităţii la incendiu, respectiv: a) imobilul a fost construit fără autorizaţie de construcţie, b) mansarda a fost realizată din material lemnos, uşor inflamabil, neprevăzut cu căi de evacuare optime, construcţia fiind încadrată în gradul V (cinci) de rezistenţă la foc (cel mai defavorabil grad), c) imobilul a fost intabulat cu încălcarea prevederilor legale, în baza unui certificat de constatare a edificării construcţiei emis fără verificarea îndeplinirii tuturor cerinţelor fundamentale, d) imobilul a fost edificat fără solicitarea/obţinerea vreunui aviz/autorizaţie de la ISU Prahova, e) a fost dotat cu o centrală de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu nefuncţională la momentul producerii incendiului, montată în baza unui proiect neavizat, precum şi f) cu o instalaţie electrică certificată, subdimensionată (putere de 8 kw) în raport de nevoile reale ale unui astfel de consumator, îi poziţionează pe cei trei inculpaţi în culpă în raport de producerea rezultatului constând într-un dezastru, deoarece în condiţiile descrise, raportat la lipsa de siguranţă a încăperilor oferite ca spaţii de cazare, şansele reale ca victimele să se poată salva au fost aproape inexistente”, mai arătau procurorii.

Opt persoane, respectiv cinci adulţi şi trei copii, au murit carbonizate în urma incendiului care a izbucnit la Ferma Dacilor, în cea de-a doua zi de Crăciun.

Citește și: Patronii staţiei GPL de la Crevedia rămân în arest la domiciliu. Decizia instanţei este definitivă