Un răspuns la obiecţiunile DNA este semnat de inspectorii Monica Pleşa şi Mihaela Hitruc.
„Conducerea DNA face consideraţii de ordin personal cu privire la activitatea inspectorilor care au verificat Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, aspect care excede atribuţiilor procurorului şef al unei direcţii din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ. În ceea ce priveşte referatul întocmit de către procurorul .., apreciem că acesta conţine o serie de observaţii personale, strict subiective, aparţinând unui procuror a cărui activitate a fost verificată”, se arată în documentul asumat de aceştia.
De asemenea, inspectorii susţin că o parte a echipei a fost împiedicată să facă verificări, „impunându-se limite ale verificărilor chiar de către conducătorul unităţii verificate”, precizând că „diferenţa de tratament a procurorului şef direcţie cu privire la inspectorii judiciari care au efectuat verificările a fost vizibilă chiar din primele zile ale acestuia.”
„În fiecare zi din cele 6 saptămâni, cu 2 sau 3 excepţii, procurorul şef direcţie a venit în sala în care în care îşi desfăşurau activitatea toţi inspectorii judiciari, a ocupat un loc, invariabil, între inspectorii judiciari Rădescu Elena şi Prisăcariu Cornelia Irina, purtând cu aceştia discuţii circa 2 ore, zilnic, câteodată în şoaptă, câteodată pe un ton normal”, mai arată aceştia.
Monica Pleşea şi Mihaela Hitruc îşi menţin afirmaţiile potrivit cărora tonul folosit în discuţiile cu ele de procurorul şef al DNA era „uşor ameninţător”.
„Discuţiile purtate de către procurorul şef direcţie cu inspectorii judiciari Monica Pleşea şi Mihaela Hitruc au vizat, în general, solicitări ale acestora din urmă, care nu îi erau adresate în mod direct, ci conducerii Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, şi pe care de dezaproba, manifestând acest lucru prin critici la adresa inspectorilor. Tonul folosit nu a fost nepoliticos, dar a fost imperativ, autoritar şi uşor ameninţător. Invariabil, după aceste episoade, procurorul şef direcţie se aşeza lângă inspectorii Rădescu Elena şi Prisacariu Cornelia Irina, cu care purta discuţii amicale”, spun cele două.
„În a doua zi a controlului, folosind tonul anterior descris, şi fără o abordare prealabilă a subiectului, procurorul şef direcţie a solicitat ca inspectorii judiciari să nu poarte discuţii cu procurorii care nu îşi mai desfăşoară activitatea în cadrul DNA, în caz contrar va contesta tot controlul. Cererea a mai fost reiterată, în aceeaşi manieră, şi la data de 10.08.2017, în prezenţa mai multor persoane, urmărindu-se, ca şi consecinţă, denaturarea concluziilor controlului pe segmentul Comunicare. În aceste condiţii, era firesc ca inspectorii să procedeze la intervievarea procurorilor în sediul Inspecţiei Judiciar”, mai precizează inspectorii.
În obiecţiuni, DNA a precizat că şeful instituţiei a primit o caracterizare din cărţile de management, inspectorii precizând că este „o încadrare a unui comportament al unui conducător de instituţie, perceput în mod direct, într-un tipar studiat şi reţinut în procesul complex reprezentat de învăţarea materiei”. „
„Dacă, totuşi, se insistă, în opinia conform căreia frazele ar fi fost copiate, considerăm că, în cuprinsul vast al raportului, acestea se încadrează mult sub pragul general acceptat de 4%”, se mai arată în documente.
Într-un alt răspuns, dat de această dată de Sanda Mateş, procurorul susţine că în ceea ce priveşte Secţia judiciară a DNA, independenţa procurorului a fost încălcată, aspecte constatate după audierea mai multor procurori care şi-au desfăşurat activitatea la respectiva secţie.
Secţia judiciară este formată din procurorii care participă la şedinţele de judecată.
În ceea ce priveşte „un mod pătimaş în care ar acţiona procurorii care activează la Curtea de Apel Bucureşti referitor la formularea unor cereri de recuzare a judecătorilor, facem menţiunea că urmare a discuţiilor purtate cu judecătorii cu funcţii de conducere din cadrul acestei instanţe, sub rezerva confidenţialităţii, expresiile reţinute aparţin acestora, fiind citate ca atare”, precizează Mateş.
Referitor la Secţia Resurse Umane, procurorul îşi menţine opinia potrivit căreia ar exista deficienţe „vizând crearea unei aparenţe a lipsei de imparţialitate privind constituirea comisiei de realizare a interviului candidaţilor pentru numirea în funcţia de procuror în cadrul DNA care a avut ca preşedinte tot pe procurorul şef al DNA prin autodesemnare.”
„În opinia noastră, din comisiile de interviu trebuie să facă parte un număr de trei procurori (dar nu şi procurorul şef direcţie ce are un statut special, acesta fiind şi emitentul ordinului) şi nu doar 2 procurori şi un judecător, în persoana consilierului şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din comisie mai putând face parte şi specialişti în psihilogie, resurse umane şi alte domenii”, arată Mateş, precizând că, potrivit legii, ar trebui ca verificările interne la DNA ar trebui să se facă de procurori şi „nu prin desemnarea unui judecătoar urmare emiterii unor ordine cu caracter intern”
Inspectorii îşi recunosc greşeala privind numele site-ului instituţiei.
Într-un alt răspuns la criticile DNA, formulat de inspectorii Elena Rădescu, Cornelia Priscăcariu şi Mihaela Focică, aceştia susţin că este întemeiată critica şefei DNA potrivit căreia Raportul nu este unul unitar.
„Coordonatorul echipei a stabiilit structura finală a raportului de control prin redactarea în cadrul fiecărui capitol a structurii stabilite prin ordinul nr 17/03.07.2017. Această structură a fost comunicată fiecarei echipe de inspectori dar inspectorii judiciari Monica Pleşea, Hitruc Mihaela şi Mateş Sanda nu au respectat structura capitelelor, astfel că prin alipirea lor s-a creat un raport neunitar”, explică cei trei procurori.
Inspectorii au explicat în document cum au apărut neînţelegerile.
„Deşi la data de 15.09.2017 am predat controlul cu opinie separată în care am menţionat că în cuprinsul acestuia nu pot fi menţionate aspecte privind sincopa în comunicarea dintre membrii echipei de control a activităţii DNA, cu ocazia avizării, directorul Direcţiei de Inspecţie Judiciară pentru procurorui sa rezumat la a ignora această opinie, determinând astfel transmiterea aestuia într-o formă neunitară. Ba mai mult, cu ocazia avizării directorului Direcţiei de IJ pentru procurori a formulat propriile observaţii asupra constatărilor inspectorilor accentuând astfel aspectul neunitar al actului de control”, spun cei trei.
Într-un alt act, directorul Direcţiei de Inspectie pentru Procurori, Adriana Pampu Romanescu, a explicat că opiniile contrare urmează a fi armonizate încât să fie prezentat un punct de vedere unitar.
Cele patru documente sunt răspunsuri la obiecţiunile formulate de DNA privind raportul controlului care s-a desfăşurat la unitatea de parchet. Astfel, atât obiecţiunile DNA cât şi răspunsurile inspectori sunt diferite de raportul de control. Acestea acte au fost transmite CSM, unde vor fi analizate.