DOSARUL MINERIADEI. Ion Iliescu, URMĂRIT PENAL pentru infracţiuni contra umanităţii UPDATE

Fostul director al Serviciului Român de Informații Virgil Măgureanu s-a prezentat miercuri la Parchetul General, 

UPDATE 11.45 Virgil Măgureanu a ieşit de la audieri de la Parchetul General. „Este benefic că s-au reluat cercetările. Am fost chemat ca să se reconstituie, conform adevărului, toate câte s-au întâmplat atunci. Nu este doar atribuţia mea să reconstitui adevărul. Să contribui la asta, pot să o fac.

Să fiţi de acord cu următorul lucru: vom da declaraţii în legătură cu toate câte s-au întâmplat şi cu răspunderile fiecăruia, după încheierea cercetărilor. Nu putem substitui nici instanţa, nici factorii care sunt obligaţi să reconstituie evenimentele de atunci. Este singura declaraţie pe care pot să o fac cu acest prilej”, a spus acesta.

Întrebat dacă este acuzat de crime împotriva umanităţii, Măgureanu a răspuns: „Întrebarea este de-a dreptul neroadă„. Potrivit unor surse judiciare, Mpăgureanu a fost pus şi el sub urmărire penală.

Alte articole

Ion Iliescu, urmărit penal la 94 de ani. Procurorii din dosarul Mineriadei i-au adus la cunoștință calitatea de inculpat

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma, puşi sub acuzare în Dosarul Mineriadei

Procurorii i-au adus la cunoştinţă că are calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunii contra umanității.

UPDATE 11.10 Fostul preşedinte Ion Iliescu este urmărit penal în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Univeristăţii, urmată de moartea a patru persoane şi rănirea altor trei, au precizat surse din Parchetul ICCJ.

UPDATE 10.45 Ion Iliescu a plecat de la Parchet. „Nu am nicio problemă”, le-a spus fostul preşedinte jurnaliştilor.

UPDATE 10.30 Potrivit unor surse judiciare, Ion Iliescu va fi urmărit penal pentru „infracţiuni contra umanităţii”.

UPDATE 10.20 Marian Munteanu, fostul lider al studentilor din perioada ’89-’91, a declarat că nu este surprins că Ion Iliescu a fost pus sub învinuire pentru crime împotriva umanității.

„Bănuiesc că ancheta are o mulțime de alte aspecte care urmează a fi aflate. O acțiune ca cea din 1990, care a angajat forțe enorme la nivelul statului român, va scoate la lumină multe persoane care au avut poziții de decizie și care au organizat acele activități cu urmări nefericite pentru țara noastră și pentru cetățenii ei. Cred că ăsta e doar începutul, nu poate fi vorba în mod cert doar de incriminarea unei persoane sau a două. Acolo a fost o acțiune organizată la nivelul conducerii statului și a guvernului„, a spus Marian Munteanu.

Fostul procuror militar Dan Voinea, care a coordonat timp de mai mulți ani ancheta în dosarul Mineriadei din 1990, spune că încadrarea juridică corectă pentru mineriade este „crime împotriva umanității”.

„Toate victimele, peste 1.200 (morți și răniți), ei au fost căzuți sub puterea adversarului politic, pentru că ei au fost arestați atunci și s-au exercitat acte de represiune împotriva lor tocmai pentru că erau adversari politici. Ei au avut parte de tratamente neomenoase. Unii au fost bătuți, au fost și cateva violuri. Declarațiile părților vătămate există la dosar. Cred că mare lucru nu mai are de făcut. Practic, Ion Iliescu s-a implicat personal în coordonarea acțiunilor represive din 13 -15 iunie„, a spus Dan Voinea.

UPDATE 10.15 Parchetul ICCJ a anunţat începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea altor trei.

„Ca urmare a ordonanţei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de infirmare a soluţiei şi confirmare a ordonanţei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorii militari continuă ancheta în dosarul nr. 47/P/2014 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Prin ordonanţa nr. 47/P/2014 din data de 16 octombrie 2015, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g şi j din Codul penal constând în reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 1.000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanşat de către muncitori din unele centre industriale şi bazine carbonifere din ţară.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la participarea altor persoane la săvârşirea faptelor descrise anterior.

În perioada următoare vor fi audiate persoanele faţă de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prev. de 439 lit. a, g şi j din Codul penal şi care la data evenimentelor deţineau funcţii de conducere la nivelul structurilor civile şi militare ale statului, precum şi în cadrul unor unităţi economice”, se arată într-un comunicat al Parchetului. 

UPDATE 10.05 La Parchetul General a ajuns şi Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, care va fi audiat în dosarul Mineriadei din 1990.

Virgil Măgureanu a spus, la intrarea în Parchetul General, că nu va face declaraţii „până nu se lămuresc de către instanţă circumstanţele acestor regretabile victime”.

Întrebat dacă îşi reproşează ceva, Măgureanu a replicat scurt: „Nu cred că în legătură cu morţi”.

UPDATE 10.00 Ion Iliescu a ajuns la Parchetul General. Fostul preşedinte al României va fi audiat, miercuri, în dosarul Mineriadei din 1990.

Potrivit unor surse judiciare, fostul preşedinte va fi pus sub învinuire în dosarul Mineriadei.

Iliescu nu a vrut să dea nicio declaraţie jurnaliştilor, la intrarea în Parchetul General.

Dosarul a fost închis în 2009 pe motiv că nu existau probe suficiente la dosar, dar în martie 2015, acesta a fost redeschis.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au constatat, în luna martie, că soluţia Parchetului de pe lângă instanţa supremă, de redeschidere a dosarului mineriadei, este legală şi temeinică. Decizia ICCJ este definitivă.

Citeşte şi: Liderul revoluţionarilor, Teodor Mărieş: Iliescu va fi URMĂRIT PENAL

În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanţele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împuşcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au propus infirmarea parţială a rezoluţiei nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 şi 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică”, a precizat sursa citată.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 vor fi, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.

De atunci până în prezent, pe rolul Parchetului de pe lângă instanţa supremă au fost deschise mai multe dosare, fără însă a fi găsiţi vinovaţii pentru acele crime.

Referitor la redeschiderea dosarului mineriadei, fostul şef de stat, Ion Iliescu, declara în luna februarie că oricine este liber să analizeze şi să comenteze evenimentele de atunci şi că nu este nicio problemă dacă cei interesaţi sau istoricii se ocupă şi de acele momente.

Întrebat dacă el crede că redeschiderea acestui dosar îl vizează în vreun fel sau îl va afecta, Iliescu a răspuns: ”De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele şi am avut nişte răspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului, n.r.) e cu totul altceva”.

Fostul preşedinte a arătat că în 13-15 iunie 1990 au fost ”nişte fenomene şi nişte manifestări” pe care le-a trăit şi care au constituit ”factori perturbatori ai vieţii sociale, începând cu organizarea societăţii româneşti”.

Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secţia Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorâţi prin împuşcare, în perioada 13 – 15 iunie 1990, Mitriţă Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş. În acest dosar au fost trimişi în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi coloneii Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare şi tentativă la ucidere.

Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmăririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea în judecată a lui Chiţac, Andriţa, Costea şi Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, în 23 iunie 2008, pentru refacerea urmăririi penale.

În acelaşi dosar, prin rezoluţia din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu. Ulterior, procurorul general a dispus, în 7 decembrie 2007, infirmarea rezoluţiei din 19 iulie 2007 prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu şi continuarea ceretărilor de către procurori desemnaţi din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

Prin rezoluţia 1122/P/2007 din 3 septembrie 2008 a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav şi tentative la cele două infracţiuni, sub forma participaţiei improprii, întrucât faptele nu există.

Un alt caz, înregistrat la 23 octombrie 1998 la Secţia Parchetelor Militare este dosarul 76/P/1998. El are avea ca obiect cercetarea împrejurărilor în care, deşi prezenţi în perioada 14 – 19 iunie 1990 la Bucureşti, minerii din Valea Jiului şi din alte bazine carbonifere au fost pontaţi în mod fictiv, situaţie în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals intelectual, uz de fals, fiind conexat prin ordonanţa din 8 ianuarie 2001 la dosarul 75/P/1998.

Dosarul 77/P/1998, înregistrat la Secţia Parchetelor Militare în data de 23 octombrie 1998, având ca obiect prezumtiva moarte suspectă a 60 de persoane, care ar fi fost îngropate la Cimitirul „Străuleşti II”, aspecte sesizate de „Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991”, a fost conexat, prin ordonanţa din 8 ianuarie 2001, la dosarul 75/P/1998.

Mai târziu, prin ordonanţa din 23 iunie 2005, emisă în dosarul 75/P/1998, Secţia Parchetelor Militare a declinat competenţa în favoarea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, ca urmare a unei plângeri a Mariei Necula, care a invocat încălcarea prevederilor legale cu ocazia arestării preventive efectuate de către procurorii Procuraturii Tribunalului Bucureşti a celor 72 de inculpaţi menţionaţi în cuprinsul rezoluţiei.

Ca urmare a acestei declinări, la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a fost înregistrat dosarul 751/P/2005, în care s-au efectuat cercetări faţă de procurorii Petre Buneci, Dinu Emil Dumitru, Alexandru Ţuculeanu, Horia Ghibănescu şi Valentin Leancă.

Prin rezoluţia din 31 mai 2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Sintetizând, dosarul 75/P/1998 a fost instrumentat de Secţia Parchetelor Militare în forma finală conturată din 8 ianuarie 2001 până în 28 decembrie 2007, având trei obiective.

În primul rând, s-a urmărit elucidarea împrejurărilor în care un număr cuprins între 60 şi 100 de persoane, a căror moarte ar fi fost violentă ca urmare a evenimentelor din 13 – 15 iunie 1990, ar fi fost îngropate la Cimitirul „Străuleşti II”, fără a se fi efectuat cercetări la momentul survenirii decesului acestora.

Apoi, au fost vizate împrejurările în care au fost întocmite, în mod fictiv, pontajele de prezenţă pentru perioada 14 – 19 iunie 1990, în ceea ce îi priveşte pe minerii care s-au deplasat din zonele carbonifere ale ţării în Bucureşti, în perioada respectivă. Este de menţionat că procurorii Secţiei Parchetelor Militare au efectuat cercetări în acest sens, ridicând documente şi făcând referiri tangenţiale şi în ceea ce priveşte prima şi cea de-a doua mineriadă din 29 ianuarie, respectiv 18 – 19 februarie 1990.

În al treilea rând, în acest dosar s-a urmărit elucidarea împrejurărilor în care s-au declanşat şi au avut loc evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 în Bucureşti, contribuţia şi rolul unui număr de 27 de învinuiţi civili, printre care şi Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, precum şi a unui număr de şapte persoane care erau militari la momentul desfăşurării evenimentelor, printre care Mihai Chiţac şi Corneliu Diamandescu.
Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au stabilit că în urma evenimentelor au rezultat un număr de aproximativ 1.300 de persoane care au suferit vătămări şi în jur de 100 de persoane au decedat.

În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei, în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanţă sublinia, la acel moment, obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

Marea Cameră a CEDO a constat că România a încălcat articolele 2, 3 şi 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, după ce reclamanţii Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.