Parchetul vrea să verifice listele electorale pentru a stabili dacă pe ele sunt incluse persoane fără drept de vot şi persoane decedate, informează România TV.
Astfel, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au preluat joi seară, de la Biroul Electoral Central (BEC), procesele verbale privind opţiunile electoratului, inclusiv cele exprimate pe listele suplimentare, la referendumul din 29 iulie.
Potrivit MEDIAFAX, parchetele au primit, până duminică, 29 iulie, la ora 18.00, un număr de 66 de plângeri privind încălcări ale Legii referendumului, înregistrate cu număr unic de procurori, a comunicat Ministerul Public.
La PICCJ s-au înregistrat, duminică, 25 de sesizări privind incidente electorale, însă unele au fost trimise de mai multe ori.
De exemplu, PDL- organizaţia Braşov a înaintat o plângere penală împotriva personalului din Spitalul Clinic Judeţean Braşov, Spitalul CFR Braşov, Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Dr. Ioan Aurel Sbârcea, Spitalul de Pneumoftiziologie Braşov, acuzându-l că a luat cărţile de identitate ale pacienţilor în intervalul 9.00-10.30, refuzând restituirea acestora.
Preşedinta secţiei de votare 199 din localitatea doljeană Dăbuleni a fost reclamată pentru că, în mod abuziv, ar fi aprobat 127 de cereri de urnă mobilă, deşi cele mai multe persoane pentru care s-au făcut solicitări nu aveau nevoie. În acest sens, este făcută o comparaţie cu solicitările de urnă mobilă de la alegerile locale, numărul de cereri fiind mult mai mic.
PDL – fliala Dolj a mai reclamat la Parchet faptul că preşedintele sceţiei de votare 378 din comuna Leu a cerut urnă mobilă pentru trei persoane, care de fapt votaseră la secţie.
De asemenea, PDL-filiala Argeş a primit o plângere referitoare la primarul din localitatea argeşeană Recea, acuzat că face presiuni asupra preşedintelui secţiei de votare numărul 429, pentru a admite cereri pentru vot cu urna mobilă datate 27 iulie, însă modificate.
Tot PDL, dar organizaţia din Vrancea, a reclamat-o pe preşedinta secţiei de votare 292 din comunca Tătăranu, întrucât reprezentantul democrat-liberalilor a fost îndepărtat ca urmare a refuzului acestuia de a se deplasa cu urna mobilă. Preşedinta secţiei a fost acuzată de abuz în serviciu.
Pe de altă parte, preşedinta secţiei de votare 38 din Focşani a fost reclamată la parchet de PDL-organizaţia Vrancea, pentru că, împreună cu reprezentanţii PSD, PNL, PC şi PUNR, l-a îndepărtat pe observatorul independent întrucât ar fi împiedicat desfăşurarea procesului electoral. PDL spune, însă, că observatorul independent nu a făcut nimic ca să disturbe desfăşurarea referendumului.
Tot PDL Vrancea a sesizat parchetul cu privire la faptul că doi localnici din comuna Jariştea au fost prinşi transportând oameni într-o localitate vecină, respectiv în Odobeşti, fiind influenţaţi în a vota pentru demiterea preşedintelui.
Împotriva preşedinţilor secţiilor de votare numerele 25 şi 51 din Focşani au fost formulate pâlngeri penale, de către PDL, întrucât i-au îndepărtat nelegal pe observatorii independenţi sub pretextul că disturbă desfăşurarea procesului electoral.
Preşedintele PDL Vrancea, Alin Trăşculescu, a reclamat Parchetului faptul că de la un număr de telefon mobil au fost transmise sms-uri în numele său către colegi de partid, mesaje infirmate de politician.
O altă plângere a liderului PDL vizează faptul că anumite persoane au votat pe listele suplimentare în secţia 13 din Focşani, deşi, potrivit actelor de identitate, erau arondaţi altor secţii, respectiv cele de domiciliu.
Primarul şi viceprimarul din Panciu au fost reclamaţi la Parchet pentru că l-au ameninţat pe reprezentantul PDL din secţia de votare 89 din localitate, căruia i-au spus că o să-l „aranjeze” pentru că a făcut plângere penală pentru folosirea mai multor buletine de vot decât numărul votanţilor.
Preşedintele secţiei de votare numărul 89 din Panciu a fost şi el reclamat la Parchet pentru îndepărtarea reprezentantului PDL din secţie, căruia i-ar fi spus „că-l va informa asupra rezultatului mâine dimineaţă”.
O altă plângere înregistrată la Parchet vizează faptul că doi bărbaţi din Broşteni îndemnau oameni care nu locuiau în această comună să voteze la mai multe secţii, pentru demiterea preşedintelui, ei transportându-i pe aceştia în locurile de votare pentru a-şi exprima opţiunea de vot.
Totodată, PDL-Mehedinţi au înaintat o listă de 32 de numere de înmatriculare, reclamând Parchetului faptul că şoferii acsetora au făcut turism electoral.
De asemenea, PDL l-a reclamat la Parchetul instanţei supreme pe preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea, pentru că ar fi cerut nelegal să îi fie comunicată la 1855 (call center) prezenţa la urne, la fiecare oră. „Pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată astăzi, 29 iulie 2012, o plângere formulată de Partidul Democrat Liberal împotriva numitului Dragnea Liviu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată precum şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.52 alin.3 din Legea 3/2000, ca urmare a cererii acestuia de a-i fi comunicată prezenţa la vot de către birourilor electorale de pe raza judeţului Teleorman”, a comunicat Ministerul Public.
Curtea Constituţională a amânat pronunţarea asupra rezultatului referendumului pentru data de 12 septembrie. CCR a solicitat Guvernului României ca, pâna la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012.
„Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului, pentru data de 12 septembrie 2012. Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca, pâna la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012. (Adresele prin care Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă au transmis datele solicitate de Curtea Constituţională sunt anexate prezentului comunicat de presă)„, se arată într-un comunicat al CCR.
Crin Antonescu a declarat, joi, după amânarea pronunţării Curţii Constituţionale asupra referendumului, că bătălia politică s-a încheiat. Conform preşedintelui interimar, lupta politică va începe abia la toamnă, o dată cu declanşarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.
„Am luat act de decizia CCR şi chiar dacă înseamnă o amânare neaşteptată a verdictului şi a punctului final al referendumului, cred că trebuie să constatăm un lucru: această amânare are în fond convingerea Curţii că fiecare vot contează. E un fundament de salutat şi o dovadă că democraţia are un sens când înseamnă însumarea exprimării libere a cetăţenilor. Amânarea nu înseamnă că România va traversa o perioadă de instabilitate. Avem un parlament pe deplin legitim şi instituţia prezidenţială care va funcţiona în parametri normali. Referendumul a trecut, din punct de vedere al bătăliei politice. Curtea Constituţională a cerut date şi Ministerul de Interne trebuie să facă datoria cu toată eficienţa, dar bătălia politică s-a încheiat. Va reîncepe spre sfârşitul acestei toamne când vom avea alegeri parlamentare şi prezidenţiale”, a declarat preşedintele interimar Crin Antonescu, la Palatul Cotroceni.
Un control al AEP din 2011 a relevat că în listele electorale erau înscrişi peste 33.000 de morţi
AEP a făcut în 2011 un control la 1.241 de primării descoperind astfel că 33.308 persoane decedate nu fuseseră radiate din listele electorale permanente, cele mai numeroase fiind în comune, respectiv 22.698.