„Având în vedere calitatea de garant al independenţei şi imparţialităţii magistraţilor pe care o reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii, ne adresăm dumneavoastră într-un demers legitim de apărare a statutului magistratului întrucât testarea poligraf a unui magistrat poate deveni o practică de natură a aduce grave prejudicii independenţei magistratului, fie el procuror sau judecător. Atragem atenţia asupra faptului că odată cu acest precedent se va deschide calea spre vulnerabilizarea magistraţilor”, se arată în memoriul trimis de cei trei procurori către judecătorii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), scrie Mediafax.
Procurorii spun că practic în orice situaţie în care o persoană de rea-credinţă face un denunţ la adresa unui magistrat, acesta ar putea fi testat poligraf, iar refuzul de a se supune acestei testări ar putea fi considerat ca o recunoaştere a vinovăţiei sau ca o dovadă indirectă de vinovăţie.
„Ceea ce astăzi pare un demers a trei procurori, odată creat acest precedent, se poate transforma mâine într-o practică generală. Ne punem întrebarea legitimă care va fi motivarea obiectivă a respingerii cererii de administrare a probei constând în testarea poligraf a magistratului formulată de orice denunţător de bună sau de rea credinţă. Simplul refuz al magistratului de a-şi proba nevinovăţia va fi de natură să îi afecteze onoarea şi probitatea profesională prin instituirea unei prezumţii de vinovăţie”, se mai arată în memoriu.
Procurorii mai acuză că nu există nicio garanţie ca în viitor un alt procuror sau un alt judecător nu va fi testat poligraf pentru o faptă imaginară.
„Nu există nicio garanţie că, în această modalitate, demnitatea magistratului va fi lezată ori de câte ori cineva va fi supărat, va dori să îl discrediteze sau să îl îndepărteze dintr-o anumită funcţie. Un judecător independent şi imparţial are nevoie de un procuror independent şi imparţial pentru a putea asigura calitatea actului de justiţie, iar situaţia de faţă impune intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii”, potrivit sursei citate.
Memoriul este semnat de către procurorii Doru Ţuluş, Mihaela Iorga Moraru şi Marin Nicolae.
La rândul lor, judecătorii CSM au trimis memoriul către Inspecţia Judiciară, instituţia fiind competentă să se pronunţe, au declarat reprezentanţii Consiliului pentru MEDIAFAX.
Cei trei procurori din cadrul DNA, respectiv Mihaela Iorga, Doru Ţuluş şi Marin Nicolae, au sesizat Inspecţia Judiciară (CSM), acuzând că Kovesi se implică în ancheta privind înregistrarea unei şedinţe a DNA, făcând presiuni asupra procurorilor şi solicitând teste cu detectorul de minciuni. Pentru doi dintre ei, Mihaela Iorga şi Doru Ţuluş, Laura Codruţa Kovesi a cerut revocarea, solicitare care se va discuta marţi la CSM.
După apariţia înregistrărilor din şedinţa DNA şi demararea unei anchete, opt procurori au cerut CSM să le avizeze plecarea. Pentru trei dintre aceştia cererile au fost admise, pentru alţi trei, respinse, pentru doi urmând să se decidă marţi. În cazul altor doi magistraţi, şefa DNA a cerut revocarea.
Procurorii Adrian Ţîrlea şi Doru Gabi Văcaru solicită revenirea la Parchetul Capitalei, respectiv la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu. Cererile lor vor fi luate în discuţie la şedinţa Secţiei pentru procurori, de marţi.
Tot marţi, procurorii CSM discută şi solicitarea făcută de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, de revocare din funcţie a magistraţilor Mihaela Iorga şi Doru Ţuluş, ca urmare a unor neînţelegeri referitoare la dosarul deschis ca urmare a apariţiei în spaţiul public a unei înregistrări dintr-o şedinţă a CSM. Cei doi magistraţi, alături de un alt procuror, Nicolae Marin, pentru care nu s-a cerut revocarea, au sesizat CSM, susţinând că Laura Codruţa Kovesi face presiuni şi se implică în anchetă.
Săptămâna trecută, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile de încetare a activităţii, respectiv transfer de la DNA la alte parchete/instituţii, pentru Alina Ştefănescu, Alina Irina Avram şi Claudiu Dumitrescu.
Alina Ştefănescu ceruse încetarea activităţii la Direcţia Naţională Anticorupţie, urmând să revină la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Alina Irina Avram solicitase continuarea activităţii la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu sau revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (PTB), iar Claudiu Dumitrescu detaşarea la Departamentul de Luptă Antifraudă.
Totodată, solicitările de transfer înaintate de Eugen Anton, Mădălina Scarlat şi Ioan-Paul Chiş au fost respinse, întrucât, spre deosebire de ceilalţi trei, nu au cerut revenirea la parchetele de la care au fost transferaţi, ci şi detaşarea la alte unităţi. Aceştia pot reveni cu noi solicitări.
La jumătatea lunii iunie, au fost difuzate mai multe înregistrări audio în care ar fi apărut Laura Codruţa Kovesi în timp ce le-ar fi cerut procurorilor să lucreze, dând însă directive şi către persoane cu funcţii, prin exprimări precum : „Ştiţi ce-mi doresc: să ‘decapaţi’ instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea” , „Dar altceva mă îngrijorează, că la ăştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm!”. În replică, DNA susţine că înregistrările în care ar apărea Kovesi nu sunt autentice şi „conţin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere”.
DNA a anunţat că a fost deschis dosar penal pentru folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Sesizarea a fost făcută pe motiv că şedinţele cu procurorii din secţii nu sunt publice.