Procurorul general a fost întrebat, marţi, la TVR Info, despre nerespectarea de către instanţe sau unele instanţe a deciziilor CJUE privind prescripţia şi dacă ştie în câte acţiuni ale Ministerului Public, în care au fost invocate deciziile CJUE privind prescripţia, a avut câştig de cauză?
“Nu am acum o cifră, chiar nu am o cifră, e şi destul de greu în general pentru că din punct de vedere statistic nu gestionăm exact genul ăsta de date. Pentru a vă furniza un număr exact, ar trebui să iau probabil fiecare parchet în parte şi să văd în acţiunile promovate la nivelul său câte au fost admise, câte respinse. E un demers care poate fi făcut, dar necesită în primul rând timp şi efort. Ce vă pot spune în schimb este că imediat după pronunţarea primei decizii CJUE, cea din iulie 2022, Parchetul General a promovat două recursuri în casaţie, în cadrul cărora noi am solicitat inclusiv sesizarea Înaltei Curţii pentru dezlegarea unei probleme de drept.
Punctul de vedere al Ministerului Public la acel moment poate fi uşor observat şi corespunde până la urmă ultimei decizii a CJUE aproape în integralitate, cea din ianuarie anul acesta. Una dintre aceste solicitări a fost respinsă în momentul de faţă în sensul de sesizarea a Înaltei Curţi, celălalt încă nu a primit o dezlegare. Ambele sunt recursuri în casaţie formulate schimb de către noi în cazuri de mare corupţie în care cerem o interpretare a modului de aplicare a acestor decizii ale CJUE”, a afirmat procurorul general.
El susţine că o tranşare a acestei probleme trebuie să aibă loc cât mai rapid.
“Cred că în schimb, cu certitudine că o tranşare a acestei probleme trebuie să aibă loc la cât mai rapid pentru că practica judiciară este într-adevăr în momentul de faţă neunitară, ai soluţii şi într-un sens şi în celălalt şi fără o uniformizare a practicii judiciare vom ajunge la o practică total divergentă pe o problemă de maximă importanţă în momentul de faţă.
Pentru că nu avem de-a face doar cu o interpretare oarecare de drept care poate produce o consecinţă sau alta, ci poate duce la soluţii uneori diametral opuse într-o cauză, în funcţie de interpretarea pe care o consider ca fiind cea mai corectă. Ori, în lipsa unei uniformizări a practicii, e foarte dificil să vorbeşti despre previzibilitatea şi predictilitatea actului de justiţie într-o ţară în care avem nevoie mai mult decât orice de aşa ceva”, a explicat Alex Florenţa.
Întrebat cine poate face această uniformizare, procurorul general a răspuns: “Doar Înalta Curte”.