Tiberiu Niţu a precizat că dosarul Revoluției este în curs de soluționare.
„Dosarul este în curs de soluționare la Secția Parchetelor Militare. (…) Nu a fost audiată persoana respectivă (n.r. — Ion Iliescu)”, a afirmat Nițu la plecare de la Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit Agerpres.
În mai 2011, România a fost condamnată la CEDO în Dosarul revoluţiei, deschis de Asociaţia 21 Decembrie şi de familia Vlase, Curtea constatând încălcarea art. 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului – dreptul la viaţă – în ceea ce-i priveşte pe Nicolae şi Elena Vlase şi încălcarea art. 8 al Convenţiei în ceea ce-l priveşte pe reclamantul Teodor Mărieş – dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. S-a decis acordarea a câte 15.000 euro pentru Nicolae Vlase şi Elena Vlase şi a 6.000 euro pentru Teodor Mărieş, bani ce reprezentau daune morale.
Ion Iliescu: Evenimentele din 1989 trebuie judecate în condiţiile de atunci, nu în cele de acum
Totodată, Curtea a decis ca 20.000 euro să fie plătiţi direct către Antonie Popescu, Ioana Sfirâială şi Ionuţ Matei, suma reprezentând cheltutieli de judecată.
CEDO a decis în 2011 că România nu a soluţionat eficient şi la timp dosarele penale care privesc victimele Revoluţiei din 1989, iar în cazul specific al soţilor Vlase, CEDO a constatat următoarele: „Absenţa unei investigaţii privind moartea fiului soţilor Vlase, în particular lipsa de implicare a aplicanţilor (soţii Vlase n.red.) în proceduri judiciare în faţa unei instanţe. Statul trebuie să ia măsurile necesare şi să investigheze cu celeritatea moartea lui Nicuşor Vlase”.
România, obligată de CEDO să continue investigaţiile în dosarul MINERIADEI
CEDO a mai arătat în decizia din 2011 că statul român trebuie să investigheze cu celeritate dosarele Revoluţiei şi că victimele şi rudele celor morţi în decembrie 1989 au dreptul să cunoască adevărul. „Curtea a arătat şi în trecut că o amnistie faţă de aceste crime este incompatibilă cu datoria statului (român n.red.) de a investiga acte de tortură şi cu lupta împotriva impunităţii pentru crime internaţionale”, se arată în decizia CEDO.
Cele câteva mii de dosare ale Revoluţiei au fost comasate într-un singur dosar mamut care, după 2009, a fost preluat de Parchetul General de la Parchetele Militare. Tot în adresa din aprilie, agentul CEDO a făcut o trecere în revistă a acestor dosare.
„Stabilirea condiţiilor şi a circumstanţelor în care persoanele care au participat la revoluţia anticomunistă au fost ucise sau rănite face obiectul a 4.495 de dosare penale, din care 2.984 dosare au fost analizate de Parchetului Teritorial Militar Bucureşti şi 1601 de către parchetele militare teritoriale. Din acestea, un număr de 3135 au avut ca obiect omorul sau atentatul grav la intregritate fizică. În 112 dosare, un număr de 275 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, printre care şase generali, 38 de ofiţeri şi subofiţeri, alţi 35 de militari din Ministerul Apărării, 12 generali, 81 de ofiţeri şi subofiţeri şi un militar din cadrul MAI şi 61 de civili”, se arată în adresa trimisă de statul român la CEDO.
Potrivit statisticii oficiale, la Revoluţia din Decembrie ’89 au murit 1.142 de persoane, au fost rănite 3.138, iar alte 760 au fost reţinute.