Procurorul Şef al DNA spune că are subalterni fără vreun rechizitoriu: „Salariile au crescut, cred că trebuie să mai livrăm şi noi ceva înapoi”

Voineag  a fost întrebat care este concluzia la care a ajuns după evaluarea făcută la zece luni de mandat în fruntea  DNA, procurorul şef vorbind despre nerealizări la nivelul unora dintre serviciile teritoriale din cadrul Direcţiei şi subliniind că este nevoie de ”o analiză şi cu privire la cât de mult îşi asumă unii să lucreze în DNA”.

”Mai avem foarte multe lucruri de întărit, de schimbat. De exemplu, avem multe servicii teritoriale care au doi procurori sau care lucrează la zero, la nivel de rechizitoriu. Un mesaj pe care l-am dat în adunarea generală pe care am avut-o pe 31. Nu poţi să fii într-o structură operativă să ai zero pe linie. Avem o problemă foarte mare şi cred că după ce vom termina bilanţul public, pe data de 26, va trebui să facem o analiză şi cu privire la cât de mult îşi asumă unii să lucreze în DNA. Să ştiţi că suntem bine plătiţi, salariile au crescut, motiv pentru care cred că trebuie să mai livrăm şi noi ceva înapoi. Nu ne putem ascunde în spatele unui procent care-i impus prin PNRR. Trebuie să fim 85% şi atunci lucrăm cu 85% pe hârtie, dar de fapt lucrează 30% dintre procurori. Pentru că atunci avem o problemă mare de management, de macromanagementul, de altceva”, a afirmat Voineag, într-un interviu pentru G4Media.

El anunţă că vor avea loc schimbări la nivelul conducerii unor servicii teritoriale din DNA şi dă detalii despre procurorii cu activitate slabă, spunând că în DNA ”zero nu se premiază”.

”Avem procuror şi din centrală, patru-cinci procurori din centrală, care au doar câteva clasări şi zero pe linie. Se pare că au fost zero şi în alţi ani şi cu siguranţă voi purta nişte discuţii pentru că lucrurile nu poţi să stea aşa. Nu jucăm ca la whist aici, să ştiţi. Adică zero nu se premiază”, spune Voineag.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

În ceea ce priveşte aspectele pozitive, şeful DNA invocă reorganizarea Direcţiei, ”cu mai puţin şefi, mai suplă, mai operativă” şi cu un serviciu de tehnologii şi metode emergente nou, care include investigatori financiari, DNA având o schemă care incluse 18 persoane care derulează astfel de activităţi.

”Am avut ceva feedback pozitiv, pentru că din datele pe care le avem, avem 123 de milioane de lei, faţă de 22 de milioane indisponibilizaţi, adică efectivitate pe produs infracţional stăm de patru ori mai bine. Ceea ce validează uşor teza cu privire la recuperarea produsului infracţional. Era una dintre tezele mele principale de candidatură la momentul respectiv. E vorba de sume de bani provenite din executare a voluntară a inculpaţilor, sume de bani rezultate din valorificarea în cursul urmăririi penale a bunurilor sechestrate. Indisponibilizate efectiv sunt 123, faţă de 22 de milioane în 2022”, explică Voineag.

El a vorbit şi despre colaborarea sa cu noua şefă a Secţiei de combatere a corupţiei din DNA, Mihaiela Iorga Moraru, care a fost numită în funcţie în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Marius Voineag a spus că deocamdată colaborează foarte bine cu aceasta, subliniind că are ”aşteptări foarte mari de la dânsa, în sensul că experienţa suficient de amplă pe care a avut-o de-a lungul carierei, rezultatele pe care le-a avut în interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, în fac să creadă că ”există potenţial”.

Marius Voineag a făcut referire, în acelaşi interviu, şi la modul în care instanţele aplică deciziile CCR privind prescrierea faptelor penale şi la interpretarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

”În momentul de faţă, deciziile CCR au stat în picioare, pentru că decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu a criticat absolut deloc deciziile CCR 2018-2022, motiv pentru care noi suntem într-un mic impas. Avem câteva sute de hotărâri în care s-a luat act de prescripţie. Şi avem totuşi două cauze în care s-a aplicat direct CJUE. Avem un procent de 0,0 ceva la 100 din ceea ce avem în total sau 1% din ceea ce avem în total. Trebuie să ne gândim foarte clar ce vom face şi pe viitor, pentru că procurorii de pe urmărire penală nu-şi asumă trimiterile în judecată în cauze unde lucrurile nu sunt tranşate la nivel mare. Şi atunci noi trebuie să facem un just calcul cât de mult ne dorim să lucrăm în dosare cu fapte de opt, nouă, 10 ani de zile şi câtă resursă consumăm pe subiectul ăsta. Noi în instanţe am mers, ba  chiar am revenit la ceea ce eu mi-am dorit foarte mult, să renunţăm la recursurile în casaţie şi instanţele. În momentul de faţă avem 100% respingere pe recursuri în casaţie, completuri de toate felurile”, a explicat şeful DNA, în acest context.

Acesta a dat detalii şi despre obiectivul său cu privire la aceste dosare de corupţie: pe mine, ca manager de acest parchet mă interesează în primul rând ce pot eu să scot mai mult dintr-o situaţie de genul ăsta. Şi ştiţi ce aş putea să scot mai mult? Să reuşim să facem confiscările din dosarele respective”.

Procurorul General vorbeşte despre cea mai grea criză de personal din istoria instituţiei

Procurorul general Alex Florenţa a declarat marţi, la TVR Info că Ministerul Public traversează cea mai acută criză de personal din istoria sa.

“Ministerul Public traversează în perioada aceasta cea mai acută criză de personal din istoria sa, cu peste o treime din posturi neocupate. Avem un grad de ocupare în momentul de faţă de maxim 69%. Gândiţi-vă că Parchetul General, la momentul în care l-am preluat eu, ca urmare a plecărilor masive din sistem, ajunsese la un grad de ocupare de 25% din schemă. Era aproape în pragul imposibilităţii de funcţionare. Prin eforturi susţinute şi le mulţumesc din acest punct de vedere colegilor care au avut curajul să facă pasul către Parchetul General, suntem în momentul de faţă la un grad de ocupare de 60%, ceea ce este îmbucurător. Dar la nivelul Ministerului Public în ansamblu, gradul de ocupare este de 69%. Dar la nivel teritorial situaţia este de-a dreptul dramatică. Avem foarte multe parchete în care constant în ultimii trei, patru, chiar cinci ani au un grad de ocupare de sub 30%”, a afirmat Alex Florenţa.

Întrebat care este cauza, procurorul general a răspuns: “Pe de o parte vorbim de plecări masive din sistem, prin pensionări, dar nu numai. Şi în al doilea rând, datorită faptului că a fost un blocaj, o perioadă cu admiterele în sistem, atât din sursă externă, acele examene cu cinci ani vechime în profesie juridică, cât şi prin intermediul INM-ului. Dar pensionările au grevat în ultimul timp în mod evident acest sistem şi lucrurile se simt mai ales la nivelul parchetelor locale”.

Procurorul general a venit cu o propunere de reorganizare a parchetelor locale.

“De aceea aici va trebui să venim cu o nouă viziune asupra modului de organizare a parchetelor locale şi este unul dintre proiectele pe care le voi aduce în atenţia opiniei publice în perioada următoare. (…) Avem în momentul de faţă 176 de parchete locale. Sunt parchete care funcţionează la distanţă de 20 de kilometri unul de celălalt. Viziunea noastră, din punctul meu de vedere, şi e un proiect pentru care am constituit în momentul de faţă un grup de lucru în vederea analizării modalităţii concrete de realizare, ar fi aceea de realizare a unui parchet local la nivel de judeţ, cu puncte de lucru în celelalte parchete locale din respectivul judeţ. Asta ne-ar face să ajungem la un număr de 42 de parchete locale.  Avantajul ar fi că toate aceste parchete ar deveni mai ofertante faţă de noii procurori intraţi în sistem pentru că ar presupune un sediu într-o reşedinţă de judeţ”, a explicat Alex Florenţa.

El a explicat că parchetele de pe lângă judecătorii vor continua să existe, dar în mod diferit.

“Parchetele de pe lângă judecătorii vor exista, dar modul în care funcţionează este diferit. Acum fiecare judecătorie are un parchet. Orice procuror care se duce este numit la acel parchet, fie că vorbim de parchetul Lehliu-Gară.  Discuţia este că aceste parchete sunt din ce în ce mai neofertante pentru tinerii procurori, de unde şi problema de personal acută la nivelul unităţilor de parchet. Ori asta grevează în primul şi în primul rând calitatea actului de urmărie penală, pentru că dosarele la acel nivel de parchet trebuie să fie instrumentate de un procuror în loc de trei. Şi totodată de celeritatea efectuării urmăririi penale. Şi atunci trebuie să ajungi la multe situaţii de acestea de peticeală, în care delegi procurori din alte parchete care să funcţioneze temporar acolo, preiei la parchetul ierarchic superior un număr de dosare care n-ar trebui să fie instrumentate ca şi grad de complexitate la un parchet de tribunal”, a transmis Alex Florenţa.

El a precizat că în acest mod s-ar face şi o echilibrar mai bună a numărului de dosare penale.

“Iar acest lucru ne va permite, într-o a doua etapă, să facem o echilibrare mult mai bună a numărului de dosare penale, astfel încât procurorii, fiind toţi partea unui singur parchet la nivel judeţean, vor putea să primească un volum echilibrat de muncă, ceea ce în momentul de faţă nu se întâmplă. Ai procurori de nivel de reşedinţă de judeţ care instrumentează 2000 – 3000 de dosare pe an şi un coleg care lucrează la un parchet de pe lângă judecătorie, dar dintr-o localitate mult mai mică, 200 – 300 de dosare”, a mai declarat procurorul general.

Citeşte şi: Se decide soarta despăgubirilor din dosarul retrocedărilor lui Radu Mazăre. Primăria Constanța cere daune de 2,8 milioane de dolari de la fostul primar