„Este un volum uriaș de date care se va genera și, știind care este capacitatea administrativă a autorităților, avem foarte mari semne de întrebare vizavi de modul în care un asemenea sistem ar putea să funcționeze. (…) Nu știm care este necesarul real al pacienților români, care sunt cantitățile de care ei au nevoie pentru medicamentele care lipsesc de pe piață, ca să putem lua măsurile în așa fel încât să putem să le aducem în timp util. Știm foarte bine ce lipsește de pe piață, știm foarte bine care sunt cauzele. Ce nu este clar în acest moment este care sunt măsurile pe care autorităților le vor lua pentru a rezolva problemele acestea. Măsurile sunt complet pe lângă ceea ce ar trebui să se întâmple în mod normal”, a declarat, marți, cu prilejul unei dezbateri publice, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, o astfel de procedură va necesita costuri materiale legate de procesul de interconectare informatică.
„Nu știm pe banii cui, nu știm cum se va face exact acest lucru, plus că vor trebui să fie oameni dedicați procesului de raportare. (…) Acest proiect de act normativ ne arată măsura incompetenței celor care conduc destinele sănătății în România”, a spus Zaharescu.
Directorul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, Laurențiu Mihai, a susținut că proiectul de ordin propus de Ministerul Sănătății „nu își va atinge obiectivul declarativ, acela de a asigura accesul pacienților la tratament”, întrucât acesta nu se adresează „cauzelor reale” din cauza cărora medicamentele „dispar” de pe piață.
„Pe de o parte, taxa aberantă de clawback, iar pe de altă parte politica la fel de aberantă de preț minim în Europa. Nu prevede nicio măsură reală prin care statul ar putea interveni ca să asigure accesul pacienților la tratament. Își doresc să aibă (n.r. reprezentanții MS) doar o cantitate imensă de date, industria trebuie să raporteze zilnic stocurile ceea ce bănuiesc că le va oferi o imagine foarte frumoasă, artistică, ar putea face un catalog al clădirilor în pericol de prăbușire din București. S-ar putea să arate foarte frumos, dar oamenii care locuiesc acolo vor fi în același pericol”, a mai afirmat Laurențiu Mihai.
Potrivit acestuia, o altă problemă ar fi și siguranța datelor comerciale. „Cu siguranță nu am obținut răspunsuri satisfăcătoare în ceea ce privește siguranța datelor și cine va fi în continuare proprietarul datelor după ce agenții economici vor raporta foarte detaliat toate activitățile economice către o structură, care nici aceea nu a fost clar explicată. Va fi de la MS? Va fi de la ANMDM?”, a adăugat reprezentantul APMGR.
Vicepreședintele Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România Iulian Trandafir a criticat faptul că în proiectul de ordin nu se definește foarte clar cine este proprietarul softului și cine poate prelucra datele raportate.
„Datele pe care le doresc să le obțină nu ajută cu absolut nimic. Nu fac decât să urmărească efectul și nu cauza lipsei medicamentelor. Cauza am mai discutat-o de atâtea ori. Pleacă de la metodologia de calcul a prețurilor la medicamente, continuă cu taxa de clawback, cu nerespectarea legislației în vigoare. Mă îndoiesc profund că distribuitorii mari din România vor raporta la nivel de serie de factură, client. Tot ce înseamnă secret comercial va fi pus pe masă pur și simplu pentru că există un ordin. Cred că va fi contestat în toate modalitățile cu putință. Acest raport nu o să rezolve mai nimic, pentru că sunt stocuri în tranzit”, a susținut Trandafir.
Secretarul de stat în MS, Ioana Ursu, a precizat că proiectul de ordin urmărește introducerea obligativității raportării zilnice a stocurilor de medicamente și vine din „nevoia Ministerului Sănătății și de a fi proactiv și nu reactiv”.
„În momentul de față, avem o problemă mare la MS — aceea că nu știm dinainte că urmează să avem o problemă de stocuri. (…) Avem situații de criză — cea în care ne anunță un spital, ne anunță pacienții sau ne anunță farmaciștii și ne spun că nu mai au. Moment în care trebuie să începem căutarea pe lanț să vedem unde este”, a explicat Ursu.