Produse de post. Iată ce conţine de fapt MARGARINA şi cât este de DĂUNĂTOARE

La o primă vedere, margarina poate părea produsul ideal de consumat în perioada postului, însă aceasta conţine numeroase substanţe periculoase şi aditivi. Margarina reprezintă un amestec de grăsimi asemănătoare cu cele din alimentele prăjite mult timp, greu de transformat de către organism în energie.

Citește și REŢETE DE POST: Prăjitură cu mere şi nuci, de post

Printre E-urile conţinute de margarină se numără:

• E100 – curcumina – colorant sintetic, poate duce la scaderea glicemiei;
• E160b – colorant sintetic obtinut din organisme modificate genetic;
• E202 – sorbat de potasiu, conservant sintetic, poate provoca tulburări de digestive grave;
• E476 – emulgator sintetic – are un efect toxic moderat si poate provoca alergii.

Alte articole

Reţeta pastelor italiene, dezvăluită pas cu pas de Gabriela Cristea. Secretul vedetei pentru un gust delicios

Ce opțiune e mai sănătoasă pentru micul dejun: untul sau margarina? Specialiștii trag un semnal de alarmă

Nu numai aditivilor trebuie să le acordăm atenție. Un alt factor foarte important la alegerea produselor este conținutul de sare, având în vedere că 100 de grame de margarină pot conține până la 1/6 din doza zilnică recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Mai mult, dacă luăm în calcul că 70% din cantitatea de sare pe care o consumăm zilnic provine din alimente procesate, ar trebui să fim atenți ca acestea să conțină cât mai puțină sare posibil, potrivit Infocons.

Citeşte şi REŢETE DE POST: Fasole bătută cu ceapă călită şi usturoi

Verificați înainte de achiziționarea produselor tip margarină:

• termenul de valabilitate;
• ingredientele de pe eticheta produselor (menționate în ordine descrescătoare, după proporția fiecărui ingredient);
• aditivii alimentari (E-urile) menționați pe eticheta produsului.

Un alt factor important este conținutul de grăsime, care poate ajunge până la 70% din produs. Grăsimile sintetice tip margarină nu pot fi arse de către organismul uman.

Îngrijorător este faptul că peste jumătate dintre produsele de tip margarină conţin minim cinci E-uri.

Deşi procedeul de obţinere a margarinei a fost modificat, ea rămâne un aliment nesănătos, din cauza transformărilor prin care trec substanţele din compoziţia ei în laborator.

Citește și REŢETE DE POST: Turte de post cu ceapă verde

Ce mâncăm în perioada postului

Calciul se găseşte în legume proaspete cu frunze verzi, seminţe de susan, soia, smochine. Ca surse proteice, leguminoasele sunt alegerea ideală. Mazărea, fasolea, lintea, năutul, soia sau hrişca sunt ideale de consumat, datorită numeroaselor beneficii pe care le au asupra organismului.

Fierul este, de asemenea, un mineral valoros, mai ales în post. Fasolea uscată şi legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana vegetariană. Absorbţia fierului este favorizată de prezenţa vitaminei C şi deci consumul alimentelor bogate în vitamina C, alături de cele bogate în fier, este mai mult decât recomandat. Alte surse de fier sunt: lintea, soia, mazărea, prunele, smochinele, strugurii şi sfecla rosie.

Surse de grăsimi sănătoase sunt uleiul de măsline, nucile, alunele, seminţele, avocado şi nuca de cocos.

Idei de mâncăruri pentru Postul Paştelui:

• supă de linte sau fasole bătută
• salată de vinete
• tocăniţă de ciuperci sau ciuperci umplute cu legume
• supă de roşii
• varză călită
• orez cu ciuperci
• mâncare de cartofi sau cartofi copţi
• mazăre
• ciorbă de lobodă
• salată de crudităţi cu seminţe de dovleac
• mâncare de fasole verde
• hummus
• mâncare de spanac
• legume pe grill sau ghiveci de legume
• piure de cartofi
• mâncare de dovlecei
• sărmăluţe cu orez
• conopidă la cuptor
• chifteluţe cu legume
• paste cu sos pesto
• ardei umpluţi cu orez
• desert: negresă cu gem, salată de fructe, etc.

Citeşte şi Ce se întâmplă în corpul tău când posteşti