Prof. dr. Ioan Lascăr: Un bolnav ars grav necesită monitorizare cel puţin un an

Prof. dr. Ioan Lascăr a explicat pentru Agerpres că arsurile mari solicită la maximum fiecare organ vital și practic fiecare celulă din organism.

„Monitorizarea de lungă durată este absolut necesară în vederea aprecierii oportunității intervențiilor chirurgicale, care uneori pot fi numeroase. Uneori, când arsurile afectează și arborele respirator, pot să apară și sechele la acest nivel, dar practic arsurile mari solicită la maximum organele vitale și practic fiecare celulă din organism.

Așadar, vorbind despre recuperare, un bolnav ars grav reclamă monitorizare până la cel puțin un an, moment în care, dacă s-au rezolvat sechelele morfologice și funcționale cu răsunet semnificativ asupra capacității sau asupra inserției sociale, profesionale, familiale a pacientului, putem spune că ne îndreptăm spre o viață normală sau apropiată de normal. Alți pacienți pot necesita însă monitorizare de câțiva ani și intervenții seriate, care să le aducă beneficii în vederea îmbunătățirii calității vieții”, a precizat Ioan Lascăr.

Fost ministru de Interne, despre Colectiv: „Vorbim de o mână criminală şi nicidecum de o întâmplare”

Alte articole

Câte paturi pentru pacienți arși există în România și în ce spitale! Alexandru Rafila a făcut anunțul

Medicul a mai spus că orice ţară din Europa ar fi fost la fel de „surprinsă” de un eveniment de amploarea celui de la Clubul Colectiv.

„De altfel, nefiind o excepție, orice țară din Europa ar fi fost surprinsă pe picior nepregătit în fața unei afluențe atât de mari de bolnavi arși grav. Să ai 140 de bolnavi arși grav instantaneu, nici în Germania sau Marea Britanie nu ar fi fost posibil să-i internezi pe paturile dedicate arșilor, pentru că nu există un astfel de potențial de infrastructură care să fie dedicat perioadelor de criză. Toate sistemele de sănătate sunt calibrate pe datele istorice statistice privind patologia în vederea eficientizării acestor sisteme.

Ministrul Sănătăţii: Tragedia din Colectiv, o situaţie pentru care multe ţări nu sunt pregătite

În astfel de situații de criză, sau dezastre, sau calamități, când anumite segmente ale sistemului de sănătate sunt solicitate la maximum, evident că intervin și mecanismele internaționale de tip ajutor colegial umanitar. Atunci când, de exemplu, în Belgia, în urmă cu 10-12 ani, a explodat un gazoduct, numeroșii accidentați rezultați au fost distribuiți și în țările vecine. Dificultatea în situația noastră a fost dată de faptul că, privind prin prisma particularităților producerii accidentului, pacienții au avut arsuri de suprafață la care s-au asociat arsuri inhalatorii, prin inspirarea aerului supraîncălzit și a funinginei din atmosfera respectivă, dar și a gazelor toxice degajate prin combustia materialelor poliuretanice aflate în acea incintă, ceea ce a generat o extremă instabilitate a pacienților.

Chiar din primul moment, de exemplu, aici, în Spitalul de Urgență, datorită notorietății, a fost adresabilitatea maximă. Am înregistrat din cele 140 de cazuri. Aproape jumătate ni s-au adresat iar noi le-am reținut pe cele mai grave, respectiv acele cazuri care nu mai puneau în discuție în niciun fel posibilitatea de a fi transferați în alte unități spitalicești, impunând intubarea chiar de la internare. Unul dintre aceste cazuri fiind în stop cardio-respirator la prezentare, a fost resuscitat din fericire, acesta este încă supraviețuitor. Celelalte cazuri au fost îndrumate către celelalte spitale bucureștene, putând fi în acel moment deplasabile.

Aș putea spune că, deși sistemul de sănătate nu poate fi comparat cu cele din Vestul Europei, totuși, datorită strategiei adoptate la nivelul de decidență al Ministerului Sănătății, s-a produs o focusare instantanee de resurse, financiare, materiale și umane, în acest segment al asistenței medicale, la un mod care i-a surprins și pe cei din străinătate. Plecând de la această idee, în discuțiile cu colegii din străinătate, niciunul dintre ei nu a ezitat să aprecieze volumul uriaș de muncă depus, calitatea muncii depuse, iar cât privește mijloacele terapeutice utilizate, au fost la unison în a recunoaște că au fost mijloace de top. Pentru că pacienții sunt aceeași peste tot în lume, mijloacele terapeutice sunt aceleași peste tot în lume. Ceea ce au evidențiat colegii noștri este edificator, pentru că ceea ce am spus noi și am încercat să evidențiem în numeroase rânduri nu a fost apreciat”, a declarat profesorul Lascăr.

În ceea ce priveşte criticile care au fost aduse modului în care a fost gestionată criza de la Colectiv, Ioan Lascăr consideră că trebuie să ai un anumit nivel de competenţă pentru a avea o opinie pertinentă.

„Sigur, suntem o țară democratică și fiecare are libertatea să-și exprime punctul de vedere. Dar după părerea mea, atunci când îți exprimi un punct de vedere, trebuie să ai un anume nivel de informare și competență. Deci, trebuie să ai anumite cunoștințe care să îți permită să evaluezi cu luciditate, cu corectitudine și obiectivitate care sunt parametrii în care s-a desfășurat un fenomen, pentru a aprecia felul în care unii oameni au intervenit în acel eveniment, și-au adus contribuția și au rezolvat sau nu problemele acute. Sigur, există „Gică-contra” întotdeauna, însă aceștia, de multe ori, se pot constitui chiar ca un motor al progresului, de ce să nu recunoaștem.

Dar, revenind punctual la problema noastră, bolnavul ars grav este cel mai complex și mai costisitor tip de pacient imaginabil. Așadar, competență în a aprecia gravitatea unei arsuri, a aprecia care sunt mijloacele terapeutice necesare, a aprecia prognosticul unei arsuri și a-ți da cu părerea, desigur, au puțini oameni în orice țară. Este vorba de câteva sute de oameni chirurgi plasticieni și ATI-știi care realizează binomul necesar pentru tratarea eficientă a acestei boli extraordinar de complexe”, a afirmat medicul.

S-au publicat IMAGINILE din Colectiv. ULTIMELE poze cu victimele în viaţă GALERIE FOTO

Prof. dr. Ioan Lascăr s-a declarat impresionat de drama tinerilor victime ale incendiului de la Clubul Colectiv.

„M-a impresionat în mod deosebit faptul că imensa majoritate a pacienților erau oameni tineri, erau oameni educați, oameni instruiți, oameni cu responsabilități și care instantaneu au fost decuplați de la viața normală din cauza acestui nefericit eveniment”, a mai spus profesorul.