Liderii sindicatelor din Educatie au discutat marti cu reprezentantii executivului despre solicitarile lor si au avertizat ca nu pot „accepta diferente de un an de zile in aplicarea” ordonantei privind majorarea salariilor din sistemului bugetar. Aceste solicitari vin in contextul in care profesorii au beneficiat de o crestere salariala de circa 27% in 2015
„Guvernanţii au recunoscut că este undeva acolo la 6-7 % creştere. Cel mai mult ne-a nemulţumit faptul că se doreşte să se aplice aceste corecţii la anul şi la mulţi ani, prin august 2017. Dumnezeu ştie cine o să mai fie la putere. Nu se respectă acel 10 % cum s-a discutat acum trei-patru zile. Am cerut să ce găsească soluţii. Sunt 6-7 procente care spun că se aplică din 2017. Noi vrem să se aplice imediat, din 2016”, a declarat la România TV Anton Hadar, preşedinte Alma Mater.
O noua intalnire este programata joi, perioada in care „guvernul face calcule”.
In plus, miercuri, 25 mai si vineri, 27 mai, in pauza mare elevii si cadrele didactice vor iesi in curtea scolii iar clopotelul va suna in toata perioada respectiva, a spus un lider sindicalist, care a precizat ca exista „solidaritate deplina intre elevi, profesori si parinti”.
Sindicalistii acuza si faptul ca, prin crestere salariului minim pe economie, au aparut disfunctionalitati pe grila de salarizare si exista situatii in care debutanti cu studii superioare au salarii mai mici decat angajatii care nu au studii superioare.
În învăţământul preuniversitar, o învăţătoare sau educatoare cu studii liceale, aflată la începutul carierei, porneşte de la un salariu de 1.480 de lei şi poate avea în primii doi ani de profesat, cel mult 1.843 de lei, corespunzător unui nivel de gradaţie 5, conform propunerii Ministerului Muncii. Cel mai mare salariu de bază din această categorie urmează să-l aibă cadrele didactice cu peste 40 de ani vechine, respectiv 1.990 de lei. Suma poate ajunge la 2.265 dacă gradaţia este definitivă.
Tot în învătământul preuniversitar, în cazul unui profesor cu studii superioare de scurtă durată şi grad didactic debutant, salariul de pornire propus este de 1.650 de lei, iar la o gradaţie de nivel 5 el creşte la 2.055 de lei. Un profesor debutant, cu studii superioare de lungă durată, începe de la un salariu de bază de 1.749 de lei. Cel mai mare salariu propus în învăţământul preuniversitar este de 3.662 de lei. Pentru acesta, trebuie ca profesorul să aibă o vechime de peste 40 de ani în muncă şi gradul didactic I.
În cazul învăţământului universitar, salariile pornesc de la 2.178 de lei în cazul unui asistent cu vechime de până la trei ani, în vreme ce pentru aceeaşi funcţie, dar o vechime de până la 40 de ani în muncă, ajung la 2.666 de lei. După peste 40 de decenii la catedră, un profesor universitar poate obţine 6.866 de lei pe lună, potrivit proiectului Ministerului Muncii.
Salarii mai mari vor avea şi profesorii care au funcţii de conducere în cadrul universităţilor sau facultăţilor. Astfel, un şef de catedră, gradul II va avea salariul de bază de 7172, un decan va fi remunerat cu un salariu de bază de 7586, iar cea mai înaltă funcţie, cea de rector grad II, va fi plătită de stat cu 8732 lei, scrie Mediafax.
Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Muncii, personalul didactic calificat de predare şi conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate primeşte o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă. De asemenea, cadrele didactice din învăţământul special beneficiază de o creştere cu 15% a salariilor de bază. Totodată, se arată în documentul propus spre negociere sindicatelor din educaţie, personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-4 clase de elevi în învăţământul primar sau gimnazial primeşte o indemnizaţie pentru activităţi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, reprezentând o creştere salarială cu 5% pentru 2 clase de elevi, 7,5% pentru 3 clase şi 10% pentru patru clase.
Pentru personalul din instituţiile de învăţământ superior, senatele universitare pot stabili salarii diferenţiate, cu o creştere de până la 30% a salariilor de bază, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii, se mai arată în proiectul Ministerului Muncii.
Noua propunere a fost înaintă spre negociere sindicatelor din învăţământ care trebuie să dea un răspuns până la începutul săptămânii viitoare.