Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care o facem toţi la masă

Mircea Beuran, şeful Secţiei Chirurgie de la Spitalul Floreasca, a afirmat că mâncatul rapid înseamnă a “îngurgita foarte mult dintr-o dată şi a lăsa stomacul să lucreze foarte greu cu un volum de mâncare pe care nu poate să-l pregătească” şi a precizat că starea aceasta de a sta mult în cavitatea gastrică stabileşte un anumit disconfort.

Medic specialist gastroenterologie: Care este cea mai bună pâine din comerţ. Atenţie la păcăleala din supermarket

Mircea Beuran a fost întrebat, joi, la Medika TV, la Maratonul Sănătatea Digestiei, care sunt cele mai frecvente afecţiuni digestive.
“Plecând de la Hipocrate, spunea ”Suntem ceea ce mâncăm”.  Ceea ce mâncăm în dinamica timpului, vedem că mâncarea noastră pe care ne-o dorim să fie cea mai bună, cea mai sănătoasă, cea care să ne întreţină energiile pentru activităţile pe care le desfăşurăm, vedem totuşi că am intrat în perioada anilor 2000-2020 într-o incidenţă a ratei mari a bolilor de tub digestive. De fapt, ar trebui ştiut că foarte, foarte multe boli intră prin această poartă, cavitatea bucală, iar bolile în tubul digestiv le-am putea cataloga:  boli funcţionale ale tubului digestiv, boli cronice şi boli acute. Unele din aceste boli, fie funcţionale, fie cronice, datorită faptului că nu sunt îngrijite, nu sunt evaluate la timp sau nu sunt sancţionate corect, ajung în variante acute”,  a afirmat Mircea Beuran.

El a reamintit cât de importantă este spălărea alimentelor şi a mâinilor înainte de masă. “Primul lucru este să avem mâinile curate. Mâinile curate înseamnă sănătate pentru tubul digestiv. Tot ceea ce mâncăm trebuie să fie pregătit, spălat, curăţat, întreţinut în aşa fel încât impactul cu o seamă de factori patogeni să nu ajungă în cavitatea bucală. Trebuie să avem grijă de cavitatea bucală, pentru că densitatea cea mai mare de germeni o găsim în cavitatea bucală. Este necesar să ştim să ne spălăm de data aceasta şi pe dinţi, să ne întreţinem cavitatea bucală, pentru că într-un procent foarte mare, cavitatea bucală este cea care dă disconfortul atât în timpul masticaţiei, cât şi a aerului pe care îl inspirăm şi îl expirăm şi vorbim de acea halenă neplăcută şi care ţine în procent majoritar de întreţinerea cavităţii bucale”, a explicat Mircea Beuran.

Alte articole

Ce se întâmplă în corp atunci când consumi varză murată. Rezultatele unui studiu clinic vorbesc de la sine

La ce oră trebuie să luăm ultima masă. Mircea Beuran: „Mesele de noapte sunt un calvar, nu trebuie să te culci cu stomacul plin”

Ștevia, planta-elixir care te ajută să slăbești. Este extrem de delicioasă, lasă pielea strălucitoare și se găsește pe marginea drumului

Medicul a precizat de ce nu este recomandat mâncatul rapid. “Grija aceasta nu face altceva decât să putem să facem ca enzimele şi tot ce se fabrică în cavitatea bucală, saliva şi cam un litru de saliva fabrică fiecare om pe 24 de ore, nu face altceva decât să te ajute să pregăteşti alimentele pe care le mesteci, le triturezi în aşa fel încât să înţelegem că nu mâncarea pe fugă este grija noastră, să mâncăm cât mai repede. Să mâncăm cât mai repede înseamnă a îngurgita foarte mult dintr-o dată şi a lăsa stomacul să lucreze foarte greu cu un volum de mâncare pe care nu poate să-l pregătească şi starea aceasta de a sta mult în cavitatea gastrică stabileşte un anumit disconfort, un disconfort care poate să nu facă necesarul energetic, pentru că desfacerea aceasta în procesul de digestie nu face altceva decât să împartă şi să fie pregătit în tubul digestiv mediu, adică în intestinul subţire elementele necesare, vitamine, săruri, proteine, lipide, glucide şi alte substanţe pe care le pregăteşte organismul şi care pot să intre în structura substanţelor antitoxice de care avem nevoie să ne epurăm în urma ingestiei”, a mai afirmat Mircea Beuran.

Medic primar gastroentereologie: Toate bolile de ficat se numesc hepatite deşi nu toate arată că există o afectare inflamatorie hepatică

Dr. Daniela Păcurar, medic primar gastroentereologie pediatrică la Spitalul Grigore Alexandrescu, a declarat că toate bolile de ficat se numesc generic hepatite, deşi nu toate arată că există o afectare inflamatorie hepatică. Ea a precizat că pentru un diagnostic prima oară este verificat nivelul de transaminaze, care arată că se întâmplă ceva în ficat, iar apoi urmează şi alte investigaţii.

Daniela Păcurar a fost întrebată, joi, la Medika TV, la Maratonul – Sănătatea Digestiei, despre studiile făcute în cazul afecţiunilor hepatice în rândul copiilor.  “Avem studii făcute pe fiecare centru în parte, având în vedere că avem o tradiţie de peste 30 de ani în tratamentul hepatologiilor cronice virale, ani de zile acestea au dominat patologia hepatică şi în aceşti 30 de ani am strâns aproximativ 720 de copii pe care i-am dispensarizat, i-am urmărit, pe care i-am trimis în serviciile de adulţi. Aceste studii arată că totuşi, între afecţiunile hepatice, infecţiile virale rămân pe primul loc”, a afirmat Daniela Păcurar.

Ea a mai fost întrebată cum se pune diagnosticul de boală hepatică. “Trebuie să spunem că aşa, generic, toate bolile de ficat se numesc hepatite, deşi nu toate dintre ele arată că există o afectare inflamatorie hepatică. Testul de screening, deci testul care se face prima dată şi prima dată ca să pui diagnostic, este nivelul de transaminaze. Nivelul de transaminaze îţi arată că se întâmplă ceva în ficat şi de la acest moment vom încerca să vedem dacă ceea ce se întâmplă în ficat este acut, adică este recent, sau dacă ceea ce se întâmplă în ficat este cronic, adică de durată mai lungă de timp. Sunt nişte timpi de aşteptare, nişte timpi de aşteptare pot să fie de la câteva săptămâni, la câteva luni, ca să pui diagnosticul de boală hepatică cronică. Apoi te interesează foarte mult care este cauza bolii hepatice cronice, dacă este o boală care este a celulei hepatice, dacă este o boală a căilor biliare şi care este severitatea bolii hepatice şi sunt diverse alte investigaţii care se fac pentru completarea acestui tablou”, a mai transmis Daniela Păcurar.