Profeţia pomeneşte apariţia unui Antihrist, aduce în discuţia răspândirea Islamului şi o serie de alte evenimente care vor duce la Ziua Judecăţii. Apocalipsa era prezisă pentru anul 1651, iar autorul său a rămas necunoscut, deşi unii istorici speculează că acesta ar fi fost un doctor educat cunoscut drept Batista. Manuscrisul a fost creat în Lübeck, în Germania, între anii 1486 şi 1488, iar în prezent se află în Biblioteca Huntington din San Marino, California.
Profeţia începe cu o hartă care descrie statele lumii între anul 639 şi 1514, pe care apar conturate trei continente – Asia, Africa şi Europa. Autorul descrie Islamul precum o ameninţare la adresa creştinismului. „Această lucrare este profund anti-islamică. Din nefericire, era o idee răspândită în acele vremuri”, spune Van Duzer, autorul cărţii ”Cartografia Apocaliptică”.
O altă hartă din manuscris descrie „Sabia Islamului” care cucereşte Europa, apoi restul lumii. Pe sfera care înfăţişează Pământul apar desenate cinci săbii, fiecare denumite astfel: „Corectează”, „Face reformă”, „Distruge” şi „Spre Roma”, a cincea rămânând nedenumită. Textul din jurul imaginii descrie ar fi urmat să se întâmple cu omenirea din anul 1515 până în 1570. După ridicarea Islamului, o altă hartă descrie ridicarea Antihristului, din 1570 până în 1600, reprezentat prin mai multe triunghiuri desenate pe hartă.
Imaginile înfăţişează patru coarne imense, care semnifică modurile în care Antihristul îi va convinge pe oameni să îl urmeze: înşelăciunea, şiretenia, cruzimea şi imitaţia Zeităţii, care se traduce prin imitarea lui Dumnezeu. O altă hartă descrie dezastrul lumii post-apocaliptice din 1606 până în 1661. Textul din dreapta hărţii spune: „Se va ridica şi va fi slăvit în toată lumea”, Van Duzer explicând că acest citat explică unificarea lumii sub Hristos. Autorul include informaţii detaliate pe pagina dedicată Zilei Judecăţii, despre deschiderea porţilor Iadului, despre Paradis şi despre apariţia lui Iisus şi a Apostolilor pe cer.