Prognoza Accuweather iulie 2024: Se anunță o lună ISTORICĂ în România. Temperaturi deşertice. O dorsală de aer sufocant vine pe verticală cu posibile furtuni violente

PROGNOZA METEO. Vremea se menține umedă și instabilă până spre sfârșitul săptămânii, dar temperaturile vor scădea ușor. Totuși, răcorirea nu va ține prea mult, pentru că săptămâna viitoare se încălzește din nou.

După zilele foarte calde de la începutul acestei săptămâni, temperaturile vor marca o scădere graduală către valori ceva mai apropiate de normalul perioadei. Cauza va fi pătrunderea unui aer mai rece dinspre nord-vest, odată cu deplasarea spre est a unui talveg de altitudine.

Această schimbare va avea loc mai repede decât anticipau unele modele meteorologice, astfel că vom scăpa, deocamdată, de perspectiva unor maxime foarte ridicate, de peste 38°C.

O îmbunătățire a vremii este așteptată pe la începutul săptămânii viitoare, când o nouă dorsală de aer cald se va extinde deasupra Europei Centrale și de Est. Temperaturile vor crește din nou, cu un maxim, cel mai probabil, spre sfârșitul săptămânii viitoare.

Alte articole

Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni. Cum va fi vremea și unde va ninge înainte de Crăciun

Prognoza meteo 30 octombrie. Vreme caldă, apoi un val de aer rece va cuprinde România. Când se instalează iarna și unde vin primele ninsori

Prognoza pentru luna iulie în București transmisă de Accuweather arată că ne așteaptă o lună cu temperaturi destul de ridicate, însă fără zile caniculare. În același timp, este o lună lipsită de precipitații.

Așa cum rezultă din prognoza din imagine, temperaturile de vor menține în jurul intervalului de 30 de grade Celsius pe tot parcursul lunii.

Prognoza Accuweather iulie 2024 Braşov

Prognoza Accuweather iulie 2024 Constanţa:

De altfel, și Agenția Națională de Meteorologie (ANM) a anunțat prognoza meteo pentru primele două săptămâni din iulie.

Potrivit meteorologilor, pentru săptămâna 17.06.2024-24.06.2024, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile sudice. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane.

În săptămâna 24.06.2024-01.07.2024, temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Pentru săptămâna 01.07.2024-08.07.2024, temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă în regiunile sudice, iar în rest temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric se va situa în jurul celui specific pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

În săptămâna 08.07.2024-15.07.2024, mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Prognoza vara anului 2024. Trei modele de prognoză indică o singură concluzie: călduri extreme peste România şi toată emisfera nordică

Prognoza vara anului 2024. Se aşteaptă ca o succesiune de valuri de presiune și anomalii să se extindă din America de Nord până în Europa. Trei sisteme de prognoză pe termen lung arată același lucru: temperaturi peste media normală generate de un acest model dinamic din atmosferă.

Meteorologii europeni și americani estimează că un șir de valuri de presiune și anomalii se va extinde din America de Nord până în Europa.

Va fi extrem de cald în centrul și sudul Europei, mai ales în iulie și august. Este concluzia la care ajung toate cele trei sisteme de prognoză pe termen lung: european, american și britanic.

PROGNOZA METEO. Şoc termic, indicele de temperatură-umezeală va depăşi pragul critic în weekend

”La fel ca în timpul iernii, observăm din nou impactul atmosferic al anomaliei ENSO. Aceasta este o zonă a Oceanului Pacific care trece de la o fază caldă la una rece, la suprafața și în adâncurile oceanului.

În emisfera nordică, lunile următoare vor fi o perioadă de tranziție între El Niño (faza caldă) și La Niña (faza rece), care își vor lăsa amprenta asupra atmosferei și a modelelor meteorologice” scriu cei de la severe-weather.eu.

La fel ca în timpul iernii, vedem din nou impactul atmosferic al anomaliei ENSO, consideră cei de la Copernicus.

Aceasta este o zonă a Oceanului Pacific care se schimbă între fazele calde și reci de la suprafața oceanului și dedesubt.

2023 a fost probabil cel mai cald an înregistrat oficial, dar, din acest motiv, 2024 ar putea fi și mai cald, scrie rainviewer. Adică am putea avea un nou record.

Prognoza pentru vara 2024. Trei modele de prognoză pe termen lung

Tendințele de prognoză sunt date în mod clasic de trei modele considerate funcționale la nivel mondial: ECMWF, UKMO și NMME.

”Utilizarea mai multor sisteme de prognoză ne ajută să vedem diferite scenarii potențiale și să vedem cât de bine sunt de acord modelele cu un anumit rezultat” scriu meteorologii de la severe-weather.eu.

European Centre for Medium-Range Weather Forecasts (ECMWF) este statistic un model mai bun pe termen lung.

”Acest lucru se datorează faptului că ne uităm doar la tendințe și la modul în care modelele meteorologice evoluează la scară largă și pe perioade mai lungi.

Cupolă de foc deasupra României, se ciocnesc două fronturi atmosferice, vom avea primul val de caniculă şi fenomene extreme

Perioada de prognoză pe care ne vom concentra în toate modelele este iunie-iulie-august din 2024. Aceasta acoperă vara meteorologică și este vârful celei mai calde părți a anului din emisfera nordică.

Semnalele din această prognoză arată o zonă cu temperaturi peste normal și o tendință mai mare de valuri de căldură în sudul Statelor Unite și în părțile nordice și în vestul central superior” precizează meteorologii citați de site-ul specializat în prognoze.

Modelul temperaturii de suprafață din Europa observat de aceștia indică o vreme mai caldă decât în ​​mod normal pe o mare parte a continentului.

Cele mai puternice anomalii și cele mai multe tendințe ale valurilor de căldură sunt peste părțile centrale și sudice ale continentului.

Al doilea model este de la United Kingdom Met Office, de unde și numele sistemului de prognoză, UKMO.

Anomalia de presiune arată un model similar cu cel prezentat de ECMWF – prezintă o zonă de înaltă presiune peste o mare parte a Canadei și nordul Statelor Unite, extinzându-se pe întreg Atlanticul.

Zona de joasă presiune deasupra Statelor Unite este concentrată mai mult pe partea de sud a țării.

Peste Europa, zonele de joasă presiune sunt, de asemenea, separate în două regiuni, spre deosebire de o singură zonă din ECMWF.

Prognoza Nord-American Multi-Model (NMME) combină mai multe soluții pe rază lungă de la diferite centre de prognoză din America de Nord într-o singură prognoză.

Dar se ocupă și de Europa, pentru că cele două continente se influențează reciproc.

Prognoza pentru vară arată o imagine oarecum similară cu ECMWF. În concluzie, vara va fi mai caldă decât în ​​mod normal în vestul mijlociu, nord-est și sud-vestul Statelor Unite, cu un decalaj în anomaliile calde în centrul Statelor Unite spre est.

„Matriarhat meteorologic”. Fenomenul La Nina înlocuieşte El Nino şi aduce inversiune termică şi uragane

El Nino, fenomenul meteorologic natural care s-a adăugat procesului de încălzire a climei şi a făcut din 2023 anul cel mai călduros din istoria măsurătorilor, a ajuns la final, deschizând calea spre revenirea probabilă în următoarele luni a ciclonului opus, La Nina, sinonim cu temperaturi mai scăzute la nivel global, informează AFP, preluată de Agerpres.

Însă această răcorire ar putea fi, în medie, foarte slabă, avertizează climatologii, din cauza încălzirii provocate de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de activităţile antropice, deja responsabile pentru creşterea temperaturilor mondiale cu cel puţin 1,2 grade Celsius, în medie, în raport cu sfârşitul secolului al XIX-lea.

Ploi torețiale și vijelii până la noapte în România. ANM a emis o nouă avertizare COD GALBEN de furtuni

El Nino

El Nino este fenomenul ciclic de încălzire a apei în centrul şi estul Oceanului Pacific tropical, care influenţează precipitaţiile, vânturile şi curenţii oceanici şi care face să crească temperaturile medii globale.

El apare la fiecare doi-şapte ani şi durează în general între nouă şi 12 luni.

Cel mai recent El Nino, care a început în iunie 2023, s-a clasat printre cele mai intense cinci fenomene de acest tip măsurate vreodată, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).

În condiţii normale, alizeele de deasupra Oceanului Pacific bat spre vest de-a lungul Ecuatorului ducând apele calde din America de Sud spre Asia. Pentru a le înlocui, apa rece urcă din adâncuri. Dar în timpul El Nino, aceste alizee scad în intensitate şi apa caldă este retrimisă către America, alimentând o încălzire suplimentară a atmosferei şi o deplasare spre sud a „Jet Stream Pacific” (curent-jet, vânturi puternice la altitudine înaltă, unde zboară avioanele).

Acea deplasare a curentului-jet se traduce în general printr-o vreme mai uscată în Asia de Sud-Est, în Australia, în Africa de Sud şi în nordul Americii de Sud şi, în sens invers, prin condiţii mult mai umede în Cornul Africii şi în sudul Statelor Unite.

Schimbările climatice influenţează ciclul ENSO, dar efectul său rămâne încă neclar, a explicat Michelle L’Heureux, specialistă în acest fenomen la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din Statele Unite (NOAA). Condiţiile mai uscate sau mai umede provocate de ENSO „pot să se amplifice” din cauza încălzirii globale a climei, a adăugat ea.

Creşterea temperaturilor globale pe care acest fenomen le provoacă reprezintă totodată „o fereastră spre viitorul” schimbărilor climatice: „oferind un impuls temporar, ENSO ne oferă o mică imagine despre ceea ce înseamnă o lume mai caldă”, a explicat ea.

Perioadă neutră

Deşi El Nino s-a atenuat, primele patru luni din 2024 au continuat să doboare recorduri de căldură, un fapt care nu reprezintă însă o surpriză, întrucât ciclul său duce în general la creşterea temperaturilor în anul următor apariţiei sale.

„ENSO nu funcţionează ca un întrerupător. Trebuie să existe un anumit timp pentru ca circulaţia atmosferică mondială să se adapteze”, a explicat Michelle L’Heureux.

Potrivit OMM, există 40% şanse ca trimestrul iulie-septembrie să rămână o perioadă neutră, între cele două cicluri, urmată de 30% şanse în perioada august-noiembrie, probabilitatea de apariţie a La Nina crescând pe măsură ce anul 2024 continuă să înainteze către finalul său.

La Nina

Fenomenul La Nina se traduce printr-o răcorire a Oceanului Pacific oriental pe parcursul unei perioade cuprinse între un an şi trei ani, producând efecte inverse faţă de El Nino asupra climei globale.

La Nina generează condiţii în general mai umede în anumite regiuni din Australia, Asia de Sud-Est, India, în sud-estul Africii şi în nordul Braziliei, dar condiţii mai uscate în anumite regiuni din America de Sud.

De asemenea, acest fenomen poate contribui la un sezon mai violent al uraganelor din Oceanul Atlantic. Agenţia americană NOAA anticipează un sezon 2024 excepţional, cu patru-şapte uragane majore (cel puţin de categorie 3).

Posibila revenire a fenomenului La Nina încă din această vară nu va fi suficientă pentru a produce o răcorire în regiunile din Asia de Sud-Est, afectate din luna martie de valuri de căldură extremă.

„Planeta noastră se încălzeşte şi ENSO nu joacă decât un rol secundar în acest proces. Chiar şi cu dezvoltarea potenţială a fenomenului La Nina încă din acest an, ne aşteptăm în continuare ca 2024 să se claseze printre cei mai călduroşi cinci ani din istoria măsurătorilor”, a adăugat Michelle L’Heureux.