PROGNOZA METEO. Căderi masive de zăpadă şi ger năprasnic, în România, din cauza vortexului polar! Când vine iarna adevărată

PROGNOZA METEO. Conform cercetătorilor, vortexul polar va aduce temperaturi scăzute și ninsori abundente începând cu ultimele zile ale lunii decembrie și va continua să lovească Europa și în lunile ianuarie și februarie, când se vor înregistra căderi masive de zăpadă. 

În ceea ce priveşte efectele asupra vremii din regiunile temperate ale emisferei nordice, unde se află şi România, un vortex puternic înseamnă o iarnă normală, cu obişnuitul cocktail de ninsori, îngheţuri şi dezgheţuri şi chiar viscole moderate sau scurte perioade geroase. Însă un vortex destabilizat, care lasă aerul arctic să pătrundă spre latitudini sudice, înseamnă ninsori abundente şi viscole severe, dar, mai ales, perioade lungi de vreme extrem de geroasă, elemente care compun tabloul unei ierni grele.

AVERTISMENT METEO: Vortexul polar influenţează iarna. ANM anunţă strat mare de zăpadă, viscol şi temperaturi geroase

Acesta este scenariul avansat de cercetătorii americani care urmăresc mai multe modele de prognoză meteorologică. Mai exact, aceste modele prognozează că vortexul polar puternic observat de-a lungul lunii decembrie va slăbi brusc în ultimele zile ale lunii sau la începutul lui ianuarie. „Modelele prevăd apariţia unui fenomen SSW în 10-12 zile“, transmitea pe 18 decembrie, pentru site-ul weather.com, dr. Amy Butler, specialist în studiul atmosferei de la Institutul pentru Ştiinţe ale Mediului de la Universitatea din Colorado

Vortexul polar este o structură prezentă şi la Polul Sud şi la Polul Nord, şi este un vârtej de circulaţie atmosferică ce înconjoară polul la înălţimi de peste 12 kilometri. Iarna, el poate să aibă efecte până la nivelul solului, influenţând sistemele de vreme. Ruperea sau, mai corect spus, slăbirea vortexului înseamnă că vitezele curenţilor de aer ce înconjoară polul scad în intensitate şi permit aerului rece, care în mod normal se adună în jurul Polului Nord, să ajungă până la latitudini foarte joase, ceea ce înseamnă episoade severe de vreme, temperaturile scad foarte mult şi nu e vorba de o anume locaţie. Practic, peste tot în emisfera nordică pot să aibă loc astfel de scurgeri de aer polar, conform meteorologului Roxana Bojariu. 

Alte articole

Prognoza meteo. Alertă pentru şoferi, se depune polei. Frig de îngheaţă apele şi în zilele următoare

La Niña s-a lăsat aşteptată aproape un an. Cum se schimbă clima până la venirea verii

În ianuarie, există „o tendinţă nedefinită a evoluţiei presiunii”, a declarat directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, la un forum de specialitate. 

„Putem spune, aşadar, că se poate întâmpla orice deasupra continentului european. Luna ianuarie este cea mai rece din calendar, deci ne putem imagina, cel puţin până în acest moment, că trebuie să ne aşteptăm ca temperatura medie să fie sub zero grade în cea mai mare parte a ţării, precipitaţiile să fie foarte puţine pe partea de est şi centru a teritoriului şi ceva mai multe pe vest şi sud-vest. Este luna cu recorduri de temperaturi minime, chiar dacă acestea s-au înregistrat foarte de demult, în 1942. Este o lună cu precipitaţii foarte reduse, cel puţin pe jumătatea de est a teritorului. Statistica ne arată că luna ianuarie are două viscole, luna februarie tot două viscole şi trebuie să fim atenţi şi la statistica de viscole din martie. De asemenea, să nu uităm că anul trecut am avut un viscol de proporţii şi în luna aprilie… Să lăsăm deschisă posibilitatea ca iarna să nu se încheie pe 28 februarie”, a menţionat specialistul.