Vremea va fi în weekend în general mohorâtă, cu ceață, ploi locale, dar câteva zone ale țării se vor bucura și de soare. Atenție: sâmbătă este valabilă o avertizare pentru ploaie înghețată pentru nordul și centrul țării. Doar în zonele înalte de munte, în special în Carpații Orientali, va ninge.
Începând de sâmbătă, 7 ianuarie, vântul se domolește. În centrul, nordul și nord-estul țării este valabilă o avertizare de ploaie înghețată dimineața. Va ploua local, iar în zonele înalte ale Carpaților Orientali, precum și local în nord-estul țării, va ninge.
Ziua de duminică, 8 ianuarie, aduce nori, ceață, dar și câteva ore de soare în vestul țării, precum și local în centru. Deși temperaturile scad ușor, rămân cu mult peste media lunii ianuarie și în următoarea săptămână. De marți sunt așteptate ploi abundente în mare parte din țară, iar la munte, precum și în nord-estul țării sunt șanse de ninsori. ANM a realizat prognoza pe următoarele patru săpămâni.
Prognoza meteo Săptămâna 09.01.2023 – 16.01.2023
Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.
Regimul pluviometric va fi local excedentar în regiunile estice, vestice şi sud-vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.
Prognoza meteo Săptămâna 16.01.2023 – 23.01.2023
Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.
Cantităţile de precipitaţii vor avea o tendinţă uşor deficitară în majoritatea regiunilor.
Prognoza meteo Săptămâna 23.01.2023 – 30.01.2023
Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile
Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.
prognoza-4saptamani (43)Prognoza meteo Săptămâna 30.01.2023 – 06.02.2023
Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României
Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, dar cu posibilitatea unui uşor deficit în est, centru şi la munte
Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii, ca urmare a persistenţei maselor de aer continental polar ce acoperă în această perioadă jumătatea estică a Europei, dar este şi luna în care se mai pot înregistra şi temperaturi de peste 18 – 20 de grade Celsius, potrivit caracterizării climatice a primei luni din an, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2 grade Celsius, iar cea minimă de -38,5 grade Celsius. „Din datele înregistrate în perioada 1961-2022 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că în luna ianuarie valorile temperaturii aerului sunt negative la nivelul întregii ţări, cu excepţia unor suprafeţe reduse situate de-a lungul litoralului Mării Negre şi în sud-vestul Banatului. În zona intra şi extracarpatică, valorile medii ale temperaturii se înscriu între -4 şi 0 grade Celsius, uşor mai ridicate, -2 şi 0 grade, în partea de sud şi vest a ţării şi ceva mai scăzute, cu valori cuprinse între -4 şi -2 grade Celsius, în Moldova şi centrul ţării. În zona subcarpatică şi carpatică joasă, mediile se înscriu între -6 şi -4 Celsius. În zona carpatică înaltă şi în depresiunile intramontane din estul Transilvaniei, temperatura coboară până la -8 grade Celsius, iar la altitudini mai mari de 1.800 de metri chiar sub -10 grade Celsius”, precizează specialiştii ANM.
Temperatura minimă absolută din ianuarie este şi temperatura minimă absolută din România, aceasta fiind -38,5 grade Celsius, înregistrată la Bod, în judeţul Braşov, în 25 ianuarie 1942. În aceeaşi dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, la Alexandria (34,8 grade Celsius) şi la Târgu Mureş (-32,8 grade Celsius).
Val de aer polar peste Europa. Avertizări meteo cod roşu şi portocaliu de ger şi vânt puternic în mai multe ţări
La Bucureşti, minima absolută este de -32,2 grade Celsius, înregistrată tot în 25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. În acelaşi timp, la Bucureşti – Filaret, minima absolută a fost raportată, de asemenea, în 25 ianuarie 1942 şi are valoarea de -30 de grade Celsius, iar la staţia Bucureşti – Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 18 ianuarie 1963 şi este de -26,2 grade.
Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai consemnat în 14 ianuarie 1985, respectiv -38,4 grade Celsius, la Miercurea Ciuc, iar în 13 ianuarie 1985 la Întorsura Buzăului (-35,5 grade Celsius). Ianuarie 1963 a fost, de asemenea, o lună foarte rece înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor absolute la Joseni, -38 de grade Celsius în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 grade în 25 ianuarie, Timişoara, -35,3 grade Celsius în 24 ianuarie şi Cluj, -34,2 grade Celsius în 23 ianuarie.
Potrivit ANM, anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942, 1963, 1985 şi 1987. În topul anilor cu cele mai reci luni ianuarie se află: 1963, 1964, 1969, 1985 şi 2017.
„Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea valori de peste 18 – 20 de grade Celsius. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007. Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2 grade Celsius şi a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 7 ianuarie 2001”, menţionează specialiştii ANM.
La Bucureşti, maxima absolută este de 18 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Afumaţi, în data de 29 ianuarie 2002. Tot în anul 2002, dar pe 31 ianuarie a fost înregistrată maxima absolută şi la staţia Bucureşti-Băneasa, valoarea fiind 17,1 grade Celsius. La Bucureşti – Filaret, maxima absolută s-a consemnat în 29 ianuarie 2001, respectiv 17,6 grade Celsius.
În topul anilor cu cele mai calde luni ianuarie se află: 1983, 1988, 1994, 2007 şi 2014.
În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor din ianuarie, acesta este redus chiar dacă nebulozitatea este accentuată în această lună şi zile în şir cerul se menţine acoperit. Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2022 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că, pe ansamblu, cantităţile medii lunare sunt mai ridicate în jumătatea vestică a ţării faţă de cea estică. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 21 şi 30 mm, cad în estul şi centrul ţării, iar în Delta Dunării acestea coboară, la contactul cu marea, la mai puţin de 20 mm. În zona de câmpie şi de deal din vestul ţării ca şi în mare parte din Câmpia Română, suma lunară a cantităţilor de precipitaţii este, în general, de 30-40 mm.
„Bombă ciclonică” la început de ianuarie 2023. A fost declarată stare de urgenţă, se anunţă rafale de cod roşu
Cele mai mari valori, peste 50 mm, sunt specifice zonelor montane înalte din nordul Carpaţilor Orientali, din Munţii Apuseni şi sud-vestul Carpaţilor Meridionali, unde izolat, pot trece de 75 mm.
„Cantitatea lunară de precipitaţii, maximă absolută, din ianuarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 395,4 mm, la Vlădeasa 1800, în anul 1976. La Bucureşti, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii este de 132,3 mm, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Filaret, în anul 1966. Tot în acest an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Băneasa, valorile fiind 123,8 mm, respectiv 125,5 mm”, arată ANM.
Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost înregistrate în anii: 1963, 1966, 1976.
Potrivit meteorologilor, în topul anilor cu cele mai ploioase luni ianuarie se află: 1963, 1966, 1976, 1979 şi 2021, iar anii cu lunile ianuarie cele mai secetoase sunt: 1964, 1989, 1991, 1997 şi 2020.
De asemenea, cantitatea maximă lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 126 mm (Vf. Ţarcu, 2 ianuarie 1966).
La Bucureşti, această maximă absolută este de 58,5 mm, înregistrată în 10 ianuarie 1943, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută s-a înregistrat în 22 ianuarie 1998 (35,6 mm), respectiv în 1 ianuarie 1966 (35,3 mm).