Prognoza meteo pentru 2050, lumea se schimbă dramatic. Arma meteo va fi mai puternică decât arma nucleară, predicţii catastrofale

„Bună dimineața! Vă prezentăm prognoza pentru 21 iunie, 2050. Mările vor fi agitate, cu furtuni violente și vizibilitate redusă și foarte redusă pentru următoarele 24 de ore. Previziunile pentru ziua de mâine sunt proaste”. Dacă toate lucrurile merg bine, aceasta ar putea fi o prognoză meteo emisă de Biroul de Meteorologie britanic și difuzată de BBC la mijlocul secolului. Vânturile și furtunile violente ar putea să pară niște vești proaste, dar ele vor fi cea mai mică problemă a omenirii în următoarea perioadă de turbulențe climatice, conform aprecierilor specialistului britanic în probleme de climă și mediu.

În condițiile în care una din amenințările reale pentru următorii 30 de ani va fi colapsul societății, așa cum o știm acum, va fi o mare realizare ca în 2050 să mai existe instituții care să facă predicții meteo și posturi de radio care să le transmită.

Albul calotei glaciare din Nord va dispărea aproape complet în timpul verilor, în vreme ce Polul Sud se va micșora. Verdele pădurilor tropicale din Amazon, Congo și Papua Noua Guinee va acoperi o suprafață mai mică și, văzut din spațiu, va fi, destul de probabil, ascuns sub o perdea de fum.

Creșterea nivelului mărilor va remodela relieful liniilor de coastă. Anumite zone din proximitatea unor orașe precum Miami, Guangdong, Lincolnshire sau Alexandria ar putea fi acoperite de mlaștini. Furtunile frecvente și mareele ar face greu de stabilit o linie clară de demarcație între uscat și mare, iar șoselele și bulevardele din mega-orașele de pe coastă ar putea ajunge să semene cu canalele din Veneția.

Alte articole

Un strop de vară la mijloc de martie, aer tropical peste România. Prognoza meteo pe două săptămâni

Praful saharian ajunge în România. Care vor fi regiunile afectate

Creșterea temperaturii va schimba lumea: ea va afecta relațiile sociale dintre oameni (care se vor înstrăina tot mai mult), relațiile economice și politice.

Copiii și adolescenții „generației Greta” vor fi în plină putere. Dar vor trăi cu o formă severă de anxietate pe care bunicii lor nu și-ar fi putut-o imagina vreodată. Extincția omenirii e posibil să nu se fi produs deja, dar riscul unui colaps al civilizației, așa cum o știm acum, va fi unul mare. Practic, cel mai mare de când pășim pe această planetă.

Lumea în 2050 va fi mai ostilă și mai puțin fertilă. Vom fi mai mulți, mai aglomerați și mai puțin diferiți. Vor fi mai mulți copaci, dar mai puține păduri. Mai mult beton, dar mai puțină stabilitate. „Bogații” se vor fi retras în sanctuare prevăzute cu aer condiționat, la adăpostul unor ziduri înalte. „Săracii” vor fi lăsați în afara acestor zone să se descurce cum pot.

Cu toții vor fi afectați, însă, de inflație, conflicte, stres și depresie. Iar temperaturile vor continua să crească. În orașe precum Los Angeles, Sydney, Madrid, Lisabona – și chiar Paris – e posibil să se înregistreze „temperaturi record” de 50 de grade Celsius. Vremea din Londra anului 2050 va fi similară cu cea a Barcelonei din 2020. Jocurile Olimpice de Vară s-ar putea muta în timpul iernii, din cauza temperaturilor ridicate. Valurile de căldură, inundațiile, secetele și incendiile tropicale vor crește și vor ajunge până la cote „catastrofice”. Cel mai mult vor fi afectați cei din regiunile sărace din Asia și Africa.

Foametea, la nivel global, va crește, în condițiile în care populația planetei va fi de aproape 10 miliarde de oameni. În astfel de condiții, oamenii vor avea la dispoziție două opțiuni: să lupte sau să emigreze. Între 50 și 700 de milioane de persoane vor fi obligate să-și părăsească locuințele și orașele, ca urmare a dezastrelor naturale.

Iar acest„apartheid climatic” va merge, în 2050, mână în mână, cu creșterea politicilor autoritare ale statelor. Politicienii naționaliști și populiști vor refuza să cedeze puterea. Dar aceștia nu vor mai nega, atunci, efectele încălzirii globale, așa cum o fac acum. În 2050, ei se vor folosi de încălzirea globală pentru a justifica adoptarea de măsuri tot mai autoritare și mai restrictive.

Oamenii de știință vor căuta noi tehnologii care să-i ajute să rezolve toate aceste dezastre și să controleze, cumva clima. Noile tehnologii vor avea, însă, și aplicații militare: în 2050 e foarte posibil ca liderii statelor puternice să nu se mai amenințe cu arma nucleară, ci și cu „arma meteo”, capabilă să blocheze lumina soarelui sau să provoace inundații.