Prognoză sumbră a Comisiei Europene: România va avea în acest an o scădere economică de 6% din PIB

Prognoza Comisiei este mult mai sumbră decât cea a guvernului și a Comisiei Naționale de Prognoză. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat săptămâna trecută că șe așteaptă la o contracție economică între 2 și 3% din PIB pentru acest an.

Economia UE se află într-o cădere dramatică. Christine Lagarde avertizează cu privire la creşterea şomajului

Comisia preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021. Prognoza de vară pentru întreaga Uniune Europeană este mai sumbră decât cea de primăvară, când estimase o scădere de doar 7,4 %.

Țările cu cea mai mare contracție prognozată de Comisie în 2020 sunt Italia (-11,2% din PIB), Spania, Croația și Franța, în timp ce Polonia (-4,6%), Danemarca (-5,2%), Suedia (-5,3%) și România (-6% din PIB) au printre cele mai mici scăderi prognozate.

Alte articole

Avertismentul sumbru al economistului Adrian Negrescu: ”În 2025 românii vor mânca mai mulți covrigi ca niciodată”

Adrian Câciu respinge zvonurile referitoare la o criză economică în România: ”La fiecare sfârșit de an apar falșii profeți ai crizei, care nu răspund pentru minciunile aruncate și se miră de ce crește extremismul”

Prognoza Comisiei este mult mai sumbră decât cea a guvernului și a Comisiei Naționale de Prognoză. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat săptămâna trecută că șe așteaptă la o contracție economică între 2 și 3% din PIB pentru acest an.

Comisia arată că un al doilea val al pandemiei în România sau într-una dintre țările care reprezintă parteneri comerciali importanți poate întârzia revenirea economiei. Un alt factor important al revenirii economiei este gestionarea îngrijorărilor legate de măsurile fiscale adoptate înainte de apariția pandemiei (creșterea pensiilor și a alocațiilor – n.red.). Acestea ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare a deficitului.

Planul de redresare economică al Comisiei Europene are potenţialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală şi de corecţie la nivel macroeconomic, ce vor avea efecte benefice asupra procesului de convergenţă şi de pregătire a aderării la zona euro, potrivit raportului „România – Zona Euro, Monitor”.

Documentul atrage atenţia asupra faptului că România a devenit, odată cu declanşarea procedurii de deficit excesiv, singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai respectă niciunul dintre criteriile de la Maastricht, iar abaterile sunt substanţiale.

„Guvernul României îşi menţine, conform prevederilor Programului de convergenţă 2020, angajamentul de aderare la zona euro. Totuşi, în contextul manifestării pandemiei COVID-19, eforturile se axează prioritar pe minimizarea efectelor negative ale acesteia şi pe implementarea unor măsuri de relansare economică, atenţia autorităţilor urmând a fi îndreptată către adoptarea euro imediat ce sunt restabilite echilibrele macroeconomice. În acest context, Planul de redresare economică al Comisiei Europene are potenţialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală şi de corecţie la nivel macroeconomic, ce vor avea efecte benefice asupra procesului de convergenţă şi de pregătire a aderării la zona euro”, se spune în raport.

Conform documentului, este însă important ca sprijinul extern să fie completat de abordări economice interne prielnice dezvoltării unei economii cât mai robuste, cu deficite reduse, având în vedere că zona euro are propriile insuficienţe (de exemplu, nu are funcţie de stabilizare sau schemă colectivă de garantare a depozitelor).

„Planul naţional de adoptare a monedei euro, alături de raportul de fundamentare a acestuia, au fost publicate în decembrie 2018, constituind documente programatice în care sunt identificate obiectivele strategice a căror îndeplinire este necesară în vederea aderării la zona euro. Planul naţional de adoptare a monedei euro include paşi concreţi de acţiune care să permită intrarea în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM) II în orizontul 2024-2025. Aceste documente nu au fost însă urmate de progrese efective în planul convergenţei, în special din cauza derapajelor bugetare”, menţionează sursa citată.

România a devenit, odată cu declanşarea procedurii de deficit excesiv, singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai respectă niciunul dintre criteriile de la Maastricht, iar abaterile sunt substanţiale, se arată în raport.

„Ieşirea din ‘Marele Lockdown’, repornirea economică depind de ‘costurile de tranzacţie’, care şi ele depind de evoluţia restricţiilor şi mersul epidemiei, de elemente de psihologie individuală şi colectivă, de comportamentul de economisire şi de investire productivă. Traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanţarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei şi de cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde şi de refacerea lanţurilor de producţie în Europa. Anul 2021 poate aduce operaţionalizarea unei regândiri a modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robusteţe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie, pe investiţii; să avem mai mult în vedere sănătatea populaţiei şi securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). Nu putem lăsa totul în grija Pieţei Unice”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, avem nevoie de o Uniune Europeană mai solidară, coezivă, dar trebuie să ne bazăm totodată mai mult pe forţe proprii; este o lecţie a crizei financiare şi a celei de acum. Toate acestea reclamă un buget public solid, venituri fiscale sporite.

„În România este necesar un sistem de impozitare mai just (fair), pentru a permite bugetului public să ofere bunuri publice esenţiale şi să ajute societatea să fie mai robustă. Fiindcă şocuri vor mai exista. Un regim fiscal mai just este necesar în condiţiile nevoii acute de a creşte veniturile bugetare/fiscale, ce sunt extrem de joase în România”, se mai spune, printre altele, în documentul amintit.

În raport se menţionează că BNR a fost adânc implicată în elaborarea raportului de fundamentare a aderării la zona euro şi a unui plan de acţiune, documente ce au fost realizate în anul 2018. Guvernatorul Mugur Isărescu este vicepreşedinte al Comisiei Naţionale, care a îndrumat elaborarea raportului şi a planului de acţiune. Comisia Naţională, condusă de preşedintele Academiei Române şi de premierul Guvernului României, a avut în componenţă reprezentanţi ai preşedinţiei României, ai partidelor politice, sindicatelor, cercurilor de afaceri şi organizaţiilor civice.

Experţi din Banca Naţională a României, alături de specialişti din alte instituţii publice şi de cercetători din Academia Română, au participat la elaborarea documentelor menţionate. Mai mult, ei urmăresc în mod constant evoluţia economiei româneşti, în raport cu ce se întâmplă în spaţiul economic al Uniunii, cu evoluţii în zona euro. Acesta este contextul care a condus la formarea Grupului Euro în cadrul BNR. Acest grup îşi concentrează atenţia asupra modului în care economia românească se racordează la cerinţe de convergenţă nominală, reală, structurală, juridică şi instituţională cu zona euro.

Grupul Euro poate fi văzut ca parte a unui follow up la activitatea Comisiei Naţionale. Concretizare a acestui demers este o analiză periodică, având genericul „România – Zona Euro Monitor”, care este pregătită pentru conducerea Băncii Naţionale a României şi alţi factori de decizie din România.