Prognoza vara 2024. Meteorologii Accuweather anunţă vreme capricioasă la mare, cu inversiuni termice în iulie şi caniculă în august. Fenomene extreme şi la munte

Prognoza meteo pentru vara anului 2024 arată un model de vară dinamic, influențat de tranziția de la ciclul cald El Niño la un ciclu rece La Niña.

Se prognozează că o succesiune de valuri de presiune și anomalii se va extinde din America de Nord până în Europa. Trei sisteme de prognoză pe termen lung arată același lucru: temperaturi peste media normală generate de un acest model dinamic din atmosferă.

Meteorologii europeni și americani estimează că un șir de valuri de presiune și anomalii se va extinde din America de Nord până în Europa.

Va fi extrem de cald în centrul și sudul Europei, mai ales în iulie și august. Este concluzia la care ajung toate cele trei sisteme de prognoză pe termen lung: european, american și britanic.

Meteorologii de la Accuweather au actualizat prognoza meteo pentru următoarele luni, așadar deja știm cum va fi vremea în această vară.

Potrivit specialiștilor, la Constanţa, locul cel mai de interes în perioada sezonului cald, vremea va fi una atipică, mai ales în condițiile în care, în ultimii ani, temperaturile au atins limite absolut incredibile.

Un ciclon loveşte România. Roxana Bojariu, Elena Mateescu şi Florinela Georgescu anunţă urgie în următoarele zile
Se pare ca în acest an, lucrurile nu vor fi deloc așa. Conform prognozei Accuweather, vara 2024 va fi una capricioasă, temperaturile din luna iulie vor fi la fel ca cele din luna iunie. Mai mult decât atât, spre deosebire de ultimii ani, nu este anunțată nicio zi caniculară, temperaturile fiind mult sub pragul canicular de 35 de grade, ba chiar nici măcar nu este depășit pragul de 30 de grade, lucru cu adevarat rarisim în ultimii ani, în condițiile încălzirii globale.

Prognoza Accuweather pentru luna iunie

 

Prognoza Accuweather pentru luna iulie

Prognoza Accuweather pentru luna august

Meteorologii au actualizat prognoza meteo până la finalul lunii mai. Potrivit specialiștilor, temperaturile vor fi creștere în întreaga țara, dar ploile își vor face apariția destul de frecvent.

Prognoza Crișana
Tendința termică va fi în general de creștere, până în jurul datei de 19 mai, când media maximelor termice se va situa în jurul valorii de 25 de grade, iar a minimelor va fi între 12 și 14 grade. Ulterior, media valorile termice va scădea ușor și va avea variații, în general între 23 și 25 de grade la maxime și între 9 și 13 grade la minime.

Cum va fi vremea de 1 iunie, de Ziua Copilului. Prognoza meteo pentru începutul verii

Din data de 14 mai vor fi averse aproape în fiecare zi, pe suprafețe mai mici până în 16 mai, apoi va crește probabilitatea ca acestea să fie mai frecvente și pe arii mai extinse.

Prognoza meteo Transilvania
În primele patru zile, valorile termice vor fi asemănătoare, media maximelor urmând a se situa în jurul a 18 grade, iar a minimelor în jurul a 5 grade.

Va urma o încălzire, până la începutul celei de a doua săptămâni, de 4…5 grade. În următoarele două zile, temperaturile vor scădea ușor, pentru ca apoi să nu mai aibă modificări notabile și, în general, media maximelor să se situeze între 22 și 25 de grade, iar a minimelor între 9 și 12 grade. Vor fi averse aproape în fiecare zi, pe arii mai extinse după data de 16 mai.

Vremea în Maramureș
În prima săptămână, valorile termice vor crește ușor și treptat, media maximelor de la 18 grade, până spre 24…25 de grade, iar a minimelor, de la 5 grade, până în jurul a 11 grade. În cea de a doua săptămână media regională va avea variații, în general, între 22 și 25 de grade, în cazul maximelor și între 9 și 12 grade în cel al minimelor.

Între 13 și 16 mai, condițiile pentru averse vor fi reduse, apoi va crește probabilitatea ca acestea să fie mai frecvente și pe spații mai mari.

Moldova
Vremea se va încălzi treptat până la începutul celei de a doua săptămâni. Media maximelor va crește de la 15…16 grade în primele zile, până în jurul a 24 de grade în ultimele, iar a minimelor, de la aproximativ 5 grade la început, până spre 11…12 grade la final.

În intervalul următor, în general, media maximelor va avea variații între 22 și 26 de grade, iar a minimelor între 10 și 14 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în perioada 19 – 26 mai.

Prognoza Dobrogea
Vremea va fi într-un proces de încălzire treptată, până în jurul datei de 22 mai. Media maximelor va porni de la 16 grade și va ajunge până spre 24 de grade, iar a minimelor va fi de aproximativ 7…8 grade în prima zi și în jurul a 13 grade la final.

În zilele care vor urma, valorile termice, în medie, vor oscila între 22 și 25 de grade maximele și între 12 și 15 grade minimele. În prima săptămână, doar pe arii restrânse vor fi posibile averse slabe, apoi acestea vor apărea pe spații mai mari și vor fi mai frecvente.

Prognoza meteo Muntenia
În primele cinci zile, valorile termice vor fi asemănătoare, iar media maximelor va atinge 18…19 grade, în timp ce a minimelor se va situa în jurul a 7 grade. Va urma o încălzire, până la începutul celei de a doua săptămâni, de 5…6 grade.

În următorul interval nu vor mai fi variații importante, în general, media maximelor se va situa între 24 și 27 de grade, iar a minimelor între 11 și 14 grade. În primele patru zile aversele vor fi izolate, apoi se vor extinde și vor fi posibile aproape zilnic.

Vremea în Oltenia
În primele cinci zile de prognoză media maximelor termice va avea valori între 18 și 20 de grade, iar a minimelor între 7 și 10 grade.

Până în jurul datei de 20 mai se va încălzi cu aproximativ 5 grade, apoi valorile termice nu vor mai avea variații semnificative și se vor situa, în general, între 23 și 26 de grade media maximele și între 11 și 14 grade media minimelor. Vor fi averse aproape în fiecare zi, în primele patru pe suprafețe mici, apoi pe arii extinse.

Prognoza meteo La munte
În primele patru zile media maximelor se va situa în jurul valorii de 7 grade, iar a minimelor în jurul pragului de îngheț. Până la începutul primei săptămâni se va încălzi cu 5…6 grade, apoi nu vor mai fi variații mari în evoluția câmpului termic. Vor fi averse în fiecare zi, pe arii mai extinse și mai frecvente după data de 16 mai.

Vara anului 2023, cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani 

Vara trecută, când incendiile de vegetaţie s-au extins în regiunea mediteraneană, pe drumurile din Texas au fost instituite restricţii de circulaţie, iar valurile de caniculă au pus la grea încercare reţelele electrice din China, nu a fost doar cea mai călduroasă înregistrată vreodată, ci şi cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani, potrivit unui nou studiu, citat marţi de Reuters şi AFP.

Cercetătorii europeni au stabilit anul trecut că perioada iunie-august a fost cea mai călduroasă de la debutul înregistrărilor, din 1940 – un semn clar al schimbărilor climatice care alimentează noi fenomene extreme.

Căldura din vara anului 2023 din emisfera nordică eclipsează, totodată, înregistrările pe o perioadă mult mai lungă, a constatat un studiu publicat marţi în revista Nature. „Când este analizată o lungă perioadă din istorie, se poate vedea cât de dramatică este încălzirea globală recentă”, a declarat coautorul studiului, Jan Esper, climatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania.

În vara anului 2023, temperaturile terestre din zone situate între 30 şi 90 de grade latitudine nordică au fost cu 2,07 grade Celsius mai ridicate comparativ cu mediile din perioada preindustrială, potrivit studiului.

„N-ar trebui să fim surprinşi”, a declarat pentru AFP Jan Esper. „Pentru mine, este doar continuarea a ceea ce am început prin eliberarea de gaze cu efect de seră”, odată cu utilizarea masivă a combustibililor fosili încă din epoca industrială, a subliniat el.

Oamenii de ştiinţă s-au bazat pe date înregistrate la staţiile meteo începând de la jumătatea anilor 1800, combinate cu informaţiile înmagazinate în inelele arboricole de la mii de copaci din nouă situri din emisfera nordică, pentru a afla temperaturile anuale din trecutul îndepărtat.

Vara trecută, au constatat ei, a fost cu 2,2 grade Celsius mai caldă comparativ cu temperaturile medii estimate între anii 1 – 1890, pe baza acestor inele arboricole.

Oamenii de ştiinţă din cadrul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene au declarat în luna ianuarie că este „foarte probabil” ca anul 2023 să fi fost cel mai călduros din ultimii 100.000 de ani.

Însă, Jan Esper şi o echipă de cercetători europeni au respins aceste afirmaţii. Ei susţin că metodele ştiinţifice folosite pentru culegerea informaţiilor climatice din trecut, din surse precum sedimentele lacustre şi marine şi din turbării, nu permit realizarea de comparaţii anuale pentru aflarea temperaturilor extreme pe o perioadă de timp atât de vastă. „Nu avem astfel de date”, a declarat Esper. „A fost o afirmaţie exagerată”, a adăugat specialistul.

Încălzirea asociată creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră în urma arderii combustibililor fosili a fost amplificată vara trecută de un model climatic El Nino care, în general, conduce la temperaturi globale mai ridicate, a spus Esper. „Ajungem să ne confruntăm cu valuri de căldură mai lungi şi mai severe şi cu perioade prelungite de secetă”, a adăugat el.

– Căldură mortală –

Verile mai călduroase au, de asemenea, consecinţe asupra sănătăţii. Într-un alt studiu, publicat marţi în revista Nature Communications, cercetătorii au stabilit că zeci de milioane de persoane cu vârsta peste 69 de ani vor fi expuse la zile caracterizate de o căldură extremă, periculoasă pentru sănătatea lor, până în 2050.

În prezent, 14% dintre vârstnici sunt expuşi la zile în care termometrele depăşesc 37,5 grade Celsius, ceea ce poate agrava o serie de probleme medicale şi poate duce chiar la deces. Se preconizează că această cifră va creşte la 23% în 2050, potrivit acestui studiu.

„Diferite ţări din întreaga lume se confruntă cu probleme similare”, a declarat pentru AFP Giacomo Falchetta de la Centrul euro-mediteranean pentru schimbări climatice din Veneţia, autor principal al studiului. „Însă, nivelurile de pregătire, adaptabilitatea oamenilor şi a societăţii variază”, a notat el.

Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid, se va confrunta astfel cu o schimbare mai brutală, chiar dacă guvernele din majoritatea ţărilor au pus în aplicare măsuri de sprijinire a populaţiilor în timpul valurilor de caniculă.

Anumite regiuni din Africa şi Asia sunt deja obişnuite cu temperaturile extreme, însă le lipsesc resursele – apă potabilă sau un sistem sanitar bine pus la punct – pentru a ajuta persoanele vârstnice.

Dacă jumătatea secolului poate părea încă departe, Giacomo Falchetta a subliniat că unii oameni, care vor fi atunci vulnerabili la caniculă, au astăzi în jur de 40 de ani. Cu toate că este imposibilă prevenirea îmbătrânirii populaţiei, lumea poate reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea petrolului, gazelor şi cărbunelui până în 2050. „Acest lucru poate reduce, într-o oarecare măsură, expunerea la căldura care va fi resimţită”, a insistat cercetătorul.