BACALAUREAT 2015: Aproximativ 3.200.000 de elevi şi preşcolari au început deja anul şcolar 2014-2015, care va avea 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare. Absolvenţii de liceu se vor putea înscrie la prima sesiune a examenului de bacalaureat între 25-29 mai 2015 şi vor încheia cursurile în 29 mai.
Ministerul Educaţiei a publicat la începutul acestei luni, în Monitorul Oficial, ordinul privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional – 2015. Cu toate că ministrul Remus Pricopie a dat asigurări, pe 14 septembrie, că „pentru anul şcolar viitor, pentru examenul de Evaluare naţională şi Bacalaureat nu avem nicio schimbare din punct de vedere al structurii examenelor„, lucrurile nu stau deloc aşa.
Se schimba programa de bacalaureat pentru matematică şi limba şi literatura italiană maternă. Programa de anul acesta prevede ca elevii de clasa a XII-a de la specializarea Ştiinţele Naturii să facă 3 ore pe săptămână de matematică, în loc de 4 ore cum era trecut în programa pâna acum.
Noua programă de examen prevede o modificare şi la filiera Tehnologică: astfel, elevii de clasa a IX-a de la tehnologic au 3 ore pe săptămână de matematică, în loc de 2 cu cât erau trecuţi în programa de examen până acum.
Programele de examen se diferenţiază, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea absolvite, în:
Filiera teoretică – profil real
Filiera tehnologică – toate profilurile şi specializările
Filiera vocaţională – toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic)
Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală) şi conţinuturi asociate acestora, în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura română: filiera teoretică – profil real, filiera tehnologică – toate profilurile şi specializările, filiera vocaţională – toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic).
Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore şi este în conformitate cu prezenta programă de examen.
Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10-15 minute.
Precizări privind conţinuturile programei
a) Literatură
Autori canonici:
– Mihai Eminescu
– Ion Creangă
– I. L. Caragiale
– Titu Maiorescu
– Ioan Slavici
– G. Bacovia
– Lucian Blaga
– Tudor Arghezi
– Ion Barbu
– Mihail Sadoveanu
– Liviu Rebreanu
– Camil Petrescu
– G. Călinescu
– E. Lovinescu
– Marin Preda
– Nichita Stănescu
– Marin Sorescu
Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.
Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti, despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.
Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.
Limbă şi comunicare
Conţinuturile de mai jos vizează:
– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
– aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Niveluri de constituire a mesajului
– pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
– cacofonia; hipercorectitudinea
– pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)
– variante lexicale; câmpuri semantice
– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
– derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
– unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)
– câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale
– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ
– forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
– elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)
– elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)
– norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
– rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise
– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
– coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
– tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
– stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
– stil direct, stil indirect, stil indirect liber
– rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului
– rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor
Precizări privind conţinuturile programei
a) Literatură
Autori canonici:
– Mihai Eminescu
– Ion Creangă
– I. L. Caragiale
– Titu Maiorescu
– Ioan Slavici
– G. Bacovia
– Lucian Blaga
– Tudor Arghezi
– Ion Barbu
– Mihail Sadoveanu
– Liviu Rebreanu
– Camil Petrescu
– G. Călinescu
– E. Lovinescu
– Marin Preda
– Nichita Stănescu
– Marin Sorescu
Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.
Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti, despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.
b) Limbă şi comunicare
Conţinuturile de mai jos vizează:
– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
– aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Niveluri de constituire a mesajului
– pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
– cacofonia; hipercorectitudinea
– pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)
– variante lexicale; câmpuri semantice
– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
– derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
– unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)
– câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale
– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ
– forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
– elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)
– elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)
– norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
– rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise
– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
– coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
– tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
– stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
– stil direct, stil indirect, stil indirect liber
– rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului
– rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor
Reguli stricte pentru elevii care susţin examenul de bacalaureat
Elevii care susţin anul viitor examenul de bacalaureat trebuie să ştie că li interzice să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.
Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu vor fi primiți în examen.
Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
Se interzice candidaţilor orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.
Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.
Candidații care încalcă regulile menționate vor fi ELIMINAŢI din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis materialele interzise.
CITEŞTE ŞI: Ce SCHIMBĂRI importante îi aşteaptă pe elevi în 2014-2015
Încălcarea regulilor menționate va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen„, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.
Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice legate de organizarea și desfășurarea corectă a examenului de bacalaureat și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen.
BACALAUREAT 2015- Profesorii verifică IMEDIAT înregistrările video după fiecare probă
În vederea asigurării desfășurării corecte a examenului de bacalaureat, comisiile de bacalaureat din centrele de examen și comisiile de bacalaureat județene/a municipiului București verifică, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă sau în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraude, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile de examen din centrul respectiv.
Dacă, în urma verificărilor menționate, se constată existența unor nereguli, comisia de bacalaureat din centrul de examen ia măsurile care se impun, care pot merge până la eliminarea candidaților din examen.
BACALAUREAT 2015– Reguli stricte şi pentru profesori
Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen și de evaluare, inclusiv persoanele de contact/informaticienii, sunt selectate din alte unități școlare decât cele din care provin candidații arondați centrelor.
Nu vor fi nominalizate în comisiile de bacalaureat persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor naționale, nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, care au săvârșit abateri, respectiv au fost sancționate.
CALENDARUL examenului de bacalaureat național – 2015
Sesiunea iunie-iulie 2015
25 – 29 mai 2015 Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen
29 mai 2015 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
8 – 10 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
10 – 12 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare
orală în limba maternă – proba B
15 – 19 iunie 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D
22 – 26 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
29 iunie 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
30 iunie 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
1 iulie 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
3 iulie 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
6 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
6 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
7 – 9 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
10 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finale
Sesiunea august-septembrie 2015
13 – 17 iulie 2015 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
18 -19 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
20 – 21 august 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D
24 august 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
25 august 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
26 august 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
28 august 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
31 august 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
1-2 septembrie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
3 septembrie 2015 Afişarea rezultatelor finale
Anul şcolar 2014-2015 va avea 177 de zile de cursuri şi 34 de zile de vacanţă, fără cele din vacanţa de vară, potrivit structurii aprobate de ministrul Educaţiei. Excepţie fac clasele terminale din învăţământul liceal, pentru care anul şcolar are 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat. De asemenea, cursurile claselor terminale se încheie în 29 mai 2015, iar pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfăşurării evaluării naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015.
În perioada 1 – 9 noiembrie, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar vor fi în vacanţă.
Vacanţa de iarnă va începe sâmbătă, 20 decembrie şi se va încheia duminică, 4 ianuarie, iar cea intersemestrială va fi între 31 ianuarie şi 8 februarie.
Vacanţa de vară de dinaintea anului şcolar 2015-2016 va fi între 20 iunie şi 13 septembrie.
Săptămâna 6 – 10 aprilie din semestrul al doilea va fi dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”.
Tezele din semestrul I al anului şcolar 2014-2015 se susţin, de regulă, până la 19 decembrie 2014, iar cele din semestrul al II-lea, până la 22 mai 2015.
„Faptul că din această toamnă elevii claselor I şi a II-a vor avea manuale noi, inclusiv în format digital, marchează o nouă pagină în istoria educaţiei româneşti. Acesta este un moment important în evoluţia şcolii şi în dezvoltarea societăţii româneşti. Introducerea manualelor digitale este un pas necesar spre modernitate, o adaptare a sistemului de învăţământ la lumea tehnologiei şi la ceea ce se întâmplă în mod concret în viaţa generaţiilor actuale de copii”, a declarat Remus Pricopie.
Elevii din clasele a III-a şi a IV-a vor putea învăţa din anul şcolar 2014 – 2015 mai multe despre arhitectură şi mediul construit. „Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a aprobat prin ordin de ministru, programa şcolară pentru disiplina opţională „De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit” pentru clasele a III-a şi a IV-a. Timp de o oră pe săptămână, elevii acestor clase pot afla informaţii despre modul în care se construieşte mediul, dar şi elemente minimale de arhitectură”, se arată într-un comunicat de presă al MEN.
Au fost aprobate, de asemenea, şi programele şcolare pentru învăţământul liceal, curriculum diferenţiat, filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea Muzică, destinate disciplinelor opţionale „Muzică vocală de jazz – muzică uşoară” şi „Istoria Jazzului”. Prima disciplină vizează elevii din ciclul liceal, clasele IX-XII, iar cea de-a doua, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a.
Elevii de gimnaziu şi liceu se pot înscrie până la 30 septembrie în programele opţionale de educaţie antreprenorială şi de orientare profesională implementate gratuit în şcoli.
„Programele vin în întâmpinarea cerinţelor de pe piaţa muncii şi pregătesc tinerii pentru realitatea economică, dezvoltându-le abilităţi şi competenţe esenţiale pentru carieră şi pentru viaţă. Programul de antreprenoriat familiarizează tinerii cu antreprenoriatul, ajutându-i să îşi definească idei de afaceri, potenţialii clienţi şi avantajele competitive. Prin exerciţii şi lucru în echipă, elevii învaţă ce presupune antreprenoriatul, de la cum se concepe o afacere şi ce calităţi are un lider până la cum se aduce pe piaţă un produs sau un serviciu cerut de clienţi şi cum se administrează un business pilot„, potrivit unui comunicat emis de Junior Achievement România.
De asemenea, cei înscrişi vor beneficia de sesiuni de webinarii şi de mentorat de la antreprenori de succes şi profesionişti din sectorul de business şi au acces la burse şi competiţii la nivel naţional şi european.
O altă materie opţională este orientarea în carieră, care vine în completarea ofertei educaţionale tradiţionale.
CITEŞTE ŞI: Ministrul Educaţiei, anunţ important pentru toţi profesorii înaintea noului an şcolar