Proiect: Brăţară electronică în loc de închisoare, pentru pedepsele de până la doi ani

Potrivit actului normativ inițiat de președintele Comisiei juridice a Senatului, Cătălin Boboc, alături de alți parlamentari PNL, o măsură alternativă este cea de executare a pedepsei privative de libertate la domiciliu, „cu supraveghere prin brățară electronică”.

„Măsura se poate aplica pentru condamnarea la pedeapsa de până la 2 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenție. Măsura nu se aplică pentru condamnările privative de libertate aplicate pentru săvârșirea de către condamnat a unei infracțiuni cu violență sau profitând de starea de neputință fizică sau psihică a victimei, infracțiuni de serviciu, pentru infracțiuni de corupție sau cele conexe infracțiunilor de corupție, cât și persoanelor aflate în stare de recidivă”, stipulează propunerea legislativă, conform Agerpres.

O altă măsură alternativă ce poate fi dispusă de judecător este cea de executare fracționată a pedepsei privative de libertate în zilele de sâmbătă și duminică într-un centru special înființat. Măsura se poate aplica pentru condamnarea la pedeapsa de până la 3 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenție.

„Măsura alternativă de executare în echivalent a unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei prin prestarea de zile de muncă în folosul comunității și echivalarea acestora zilelor de executat în regim de detenție. Echivalarea se realizează prin raportul de 2 zile de muncă în folosul comunității la o zi de detenție. Munca se prestează la unitatea sau unitățile desemnate de judecător în regim de 8 ore/zi, indiferent de intervalul orar. Măsura se poate aplica pentru condamnarea la pedeapsa de până la 3 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenție”, se precizează în actul normativ.

Alte articole

Decizie în cazul de corupţie al baronului Dumitru Buzatu. Ce a hotarât Curtea de Apel Iaşi

Alfred Bulai va sta încă 30 de zile în arest la domiciliu

Potrivit propunerii legislative, judecătorul poate dispune ca măsură alternativă și executarea pedepsei privative de libertate în regim mixt, adică executarea pedepsei prin prestarea de zile de muncă în folosul comunității în echivalent, precum și prin executarea în regim deschis de detenție numai în centrul special înființat pentru executarea măsurilor alternative.

În documentul citat se mai precizează faptul că Ministerul Justiției va trebui să asigure crearea unor spații noi, a centrelor de detenție pentru executarea măsurilor alternative, achiziționarea de brățări electronice în scop de supraveghere a executării pedepselor la domiciliu, dar și angajarea de personal în sistemul de probațiune.

„Norma de angajare este de un inspector de probațiune pentru cel mult 60 de persoane care execută o măsură alternativă la măsura executării în detenție a pedepsei cu închisoarea”, se precizează în actul normativ.

Inițiatorii estimează că implementarea prevederilor acestei legi va impune redimensionarea sistemului de probațiune. Finanțarea acestui proces de redimensionare, dar și finanțarea celorlalte măsuri propuse prin actul normativ vor fi asigurate de la bugetul de stat și bugetele locale.

„Pentru aplicarea reglementării este necesar ca statul român să procedeze la redimensionarea sistemului de probațiune astfel încât acesta să ajungă la 5.000 de inspectori de probațiune și la implicarea comunităților locale în asigurarea condițiilor pentru executarea măsurilor alternative”, se arată în expunerea de motive a propunerii de lege.

În același document, inițiatorii susțin și faptul că, în România, sistemul de pedepse aplicat pentru săvârșirea unei infracțiuni pune accentul mai degrabă pe partea punitivă și mai puțin pe cea de reeducare și reintegrare în societate a condamnatului.

„Din această cauză situația din sistemul penitenciar românesc este considerată inacceptabilă de CEDO, iar România riscă adoptarea unei decizii pilot de condamnare pentru rele tratamente aplicate persoanelor care execută o pedeapsă privativă de libertate. (…) Pentru a evita aplicarea sancțiunilor CEDO, considerăm că este de datoria legiuitorului să adopte norme care să ofere judecătorului posibilitatea de a înlocui o pedeapsă în regim privativ de libertate cu măsuri alternative credibile care realizează mai bine scopul reeducării, ai reinserției sociale, dar și al prevenirii recidivei”, se mai arată în expunerea de motive.

Senatul a fost sesizat, în calitate de primă Cameră, cu privire la propunerea de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.