Proiect: Cadrele de informaţii nu pot să facă parte din partide politice sau să servească unor scopuri politice

Prezenta lege reglementează statutul cadrelor de informaţii din Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Protecţie Internă din cadrul MAI şi Direcţia Generală de Informaţii a Armatei din cadrul MApN.

În sensul prezentei legi, prin cadre de informaţii se înţelege personalul care, în condiţiile legii, desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, precum şi cei care concură la realizarea acestor activităţi.

Potrivit propunerii legislative, cadrele de informaţii beneficiază „de toate drepturile acordate cadrelor militare, precum şi de următoarele drepturi specifice: stimulent de fidelitate, neimpozabil, de 10%, 15% sau 20% din solda funcţiei de bază, pentru cadrele de informaţii cărora li s-a oferit Semnul onorific «În serviciul patriei» pentru 15, 20 sau 25 de ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale; stimulent de excelenţă şi scutire de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor pentru cadrele de informaţii care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator sau activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică, pe perioada cât desfăşoară aceste activităţi; compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat”.

De asemenea, cadrele de informaţii cu vechime în serviciu de minimum 15 ani au dreptul la un concediu de refacere fizică şi psihică de 14 zile acordate în cursul unui an calendaristic, acesta desfăşurându-se sub formă de tratamente balneare sau a unor activităţi de reabilitare fizică. Organizarea şi efectuarea concediului de refacere sunt suportate financiar de instituţie, scrie News.ro.

Alte articole

Proiectul privind legalizarea canabisului în România a fost respins de Comisia de Sănătate din Cameră

Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis luni, în unanimitate, să demareze procedura de suspendare a preşedintelui Iohannis

Conform propunerii, cadrelor de informaţii le este interzis să dezvolte în cunoştinţă de cauză relaţii personale care ar putea afecta imaginea instituţiei şi angajaţilor acesteia ori dăuna climatului profesional sau coeziunii structurii din care face parte. Totodată, aceştia nu au voie să menţină şi să cultive cu bună ştiinţă relaţii personale care ar putea implica instituţia ori afecta imaginea acesteia.

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile legale, cadrelor de informaţii nu le este permis să facă parte din partide sau organizaţii politice şi să participe direct sau indirect la activităţi propagandistice în scop politic şi să servească unor scopuri politice şi să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic, persoane fizice sau juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale.

În textul propunerii legislative mai este prevăzut faptul că, după încetarea raporturilor de serviciu, cadrele de informaţii sunt obligate să păstreze secretul activităţii şi al surselor de obţinere a informaţiilor cunoscute ca urmare a activităţii desfăşurate în cadrul instituţiilor din care au făcut parte.

De asemenea, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, cadrele de informaţii pot fi percheziţionate, audiate, reţinute sau arestate preventiv numai cu încuviinţarea conducătorului instituţiei din care fac parte.

„Dacă împotriva cadrelor de informaţii este pornită urmărirea penală sau o altă acţiune în justiţie în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, inclusiv după eliberarea din serviciu, Serviciul îi acordă asistenţă juridică, cu excepţia cazului în care acţiunea în justiţie a fost iniţiată la cererea sa”, mai prevede propunerea legislativă.

Liberalii au precizat, în expunerea de motive, că „existenţa unui statut profesional pentru cadrele de informaţii vine ca o recunoaştere a implicării acestora în activitatea de asigurare a securităţii naţionale, fiind dovedit că succesul serviciilor de intelligence, în majoritatea cazurilor, a fost determinat de capacitatea de anticipare de către personalul astfel calificat la schimbările ce se vor produce în mediul de securitate, precum şi de capacitatea de răspuns adecvat la provocările/schimbările determinate de vulnerabilităţile, riscurile şi ameninţările produse în acesta”.