PROIECT: Drepturile de hrană, costul telefoanelor, abonamentelor şi cartelelor în interes de serviciu, venituri neimpozabile

Proiectul precizează însă că neimpozitarea drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare, este încă în discuții.

De asemenea, nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, ajutoarele pentru dispozitive medicale acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității, cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția persoanelor cu rol de reprezentare a intereselor publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare și sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din activități dependente desfășurate la bordul navelor în apele internaționale.

Porivit Agerpres, în categoria veniturilor neimpozabile se înscriu și avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la momentul exercitării acestora și cheltuielile de transport și cazare primite de salariați pe perioada delegării/detașării în țară sau străinătate.

Veniturile din dividende, impozitate în prezent cu 5%, ar putea fi scutite de la plata impozitului pe venit.

Alte articole

Câți bani dau la stat angajații români. Care este motivul pentru care românii rămân cu o mică parte din salariu

Legea care triplează impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii petroliere la 1,5%, promulgată de Klaus Iohannis

De asemenea, acesta prevede că nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deținerea și transferul instrumentelor financiare care atestă datoria publică a statului, precum și a unităților administrativ-teritoriale, inclusiv din operațiunile de tip repo și reverse/repo cu aceste instrumente, indiferent de piața/locul de tranzacționare unde are loc operațiunea.

Nu generează venituri impozabile nici conversia certificatelor de depozit în acțiuni suport/drepturi de alocare suport și a acțiunilor/drepturilor de alocare în certificate de depozit în conformitate cu prevederile legislației în materie privind acțiunile suport pentru certificatele de depozit; acordarea valorilor mobiliare sub forma drepturilor de preferință în conformitate cu prevederile legislației în materie, inclusiv subscrierea; distribuirea de titluri de participare noi, sau majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de valoare, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoană juridică; distribuirea în bani sau în natură, efectuată ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturi, cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii.

Guvernul lucrează, încă de la începutul anului, la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, așa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal, precizează Ministerul Finanțelor Publice într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

„În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanțelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România. Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialiști, atât din partea MFP, cât și din partea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanților Fiscali, a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați și a Coaliției pentru Dezvoltarea României. După finalizarea analizelor și a simulărilor necesare, proiectul Codului Economic, în care vor fi integrate toate propunerile avizate, va fi supus dezbaterii publice și înaintat Parlamentului României”, se menționează în comunicat.