Obiectivul principal al proiectului este crearea a trei structuri de economie socială (una în mediul urban și două în mediul rural) în beneficiul grupurilor vulnerabile – în principal persoane cu dizabilități – care să conducă la integrarea socio-profesională a 13 persoane din regiunea București-Ilfov.
Proiectul, în valoare de 1,8 milioane de lei, este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, „Investește în oameni!“, Domeniul Major de Intervenție 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale”. Perioada de implementare a acestuia este de 12 luni (octombrie 2014 – octombrie 2015).
„Prin intermediul proiectului E.S.P.R.I.T., ne propunem să rezolvăm nevoile stringente ale persoanelor vulnerabile prin intermediul instruirii și consilierii acestora pentru dobândirea de abilități și competențe necesare integrării și menținerii pe piața muncii. Un sprijin foarte important pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului va fi know-how-ul partenerilor din Grecia care au o experiență de 25 de ani în lucrul cu persoanele cu dizabilități, fiind și co-partener național al statului elen”, a declarat Teodora Sarchiz, asistent proiect E.S.P.R.I.T.
Cele trei structuri de economie socială (SES) nou înființate în proiect, o premieră pentru piața din România, vor acoperi următoarele domenii:
SES 1: Dezvoltarea accesibilității la mediul online pentru persoanele cu dizabilități;
SES 2: Inserția pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități;
SES 3: Dezvoltarea activităților de accesibilitate și design universal în mai multe sectoare (transport, construcții, mediu, educație etc).
În România, trăiesc peste 650.000 de persoane cu dizabilități cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, dintre care doar 12,7% sunt încadrate în muncă. În regiunea de implementare a proiectului, București-Ilfov, sunt 67.700 de astfel de persoane, cu o rată de ocupare similară celei naționale.
Toate acestea, în condițiile în care, în cazul angajării unei persoane cu dizabilități, sunt deductibile cheltuieli, precum cele efectuate pentru adaptarea locului de muncă, cele pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor utilizate în procesul de producție de către persoana cu dizabilități sau cheltuielile efectuate pentru transportul acesteia de la domiciliu la locul de muncă.
„O persoană cu dizabilități poate aduce plus valoare unei companii pentru că, adesea, este mai ambițioasă și mai determinată să atingă succesul”, a declarat Daniela Vişoianu, antreprenor în domeniul resurselor umane.
Principalul factor care influențează gradul de ocupare al persoanelor cu dizabilități este educația. Sistemul educațional din România creează dezavantaje majore pentru persoanele cu dizabilități. În rândul acestora, incidența neșcolarizării este de șapte ori mai mare, iar abandonului timpuriu de două ori mai mare față de populația generală. Grupul cel mai dezavantajat din punct de vedere al accesului la educație este format din persoane cu dizabilități fizice, somatice sau vizuale, grave, din mediul rural.
„Mi-ar plăcea să trăiesc într-o țară mai prietenoasă cu persoanele cu dizabilități. O țară care să ofere șanse egale tuturor. De exemplu: problema accesibilității. O idee bună ar fi ca toate autorizațiile de construcție pentru spații publice să impună mijloace de acces pentru persoanele cu dizabilități”, a adăugat Daniela Vişoianu.