Proiect inedit de fotografie: Cum ar arăta oamenii dacă ambele jumătăţi ale feţei ar fi identice FOTO

Proiectul, intitulat „Both Sides Of”/ „Ambele părţi”, este creaţia fotografului american Alex John Beck, în vârstă de 32 de ani, potrivit Mediafax.

În imaginile cu partea stângă unul dintre bărbaţii participanţi are gâtul relativ mai slab şi aluniţe simetrice pe fiecare dintre obraji, sub ochi. Dar în imaginea cu partea dreaptă gâtul este mai gros, iar vasele de sânge accentuate îi predomină înfăţişarea. În acelaşi timp, una dintre fetele participante are ochii mai apropiaţi în imaginea cu partea dreaptă a feţei, părând chiar că se uită încrucişat, iar în fotografia cu partea stângă apare într-un echilibru perfect.

Potrivit lui Beck , participanţii – femei şi bărbaţi de diferite etnii pe care i-a întâlnit de-a lungul anilor prin munca sa – au exprimat surpriză şi dezamăgire când au văzut fotografiile.

„De multe ori erau speriaţi chiar şi de o mică diferenţă de emoţie de la o parte la alta„, povesteşte fotograful. „Simplul fapt că o parte pare mai puţin prezentă decât cealaltă s-a dovedit a fi îngrijorătoare, scoţând la iveală lipsa de control total, de dominanţă totală a expresiei faciale de bază„.

Alte articole

Ai un IQ de geniu dacă reușești să găsești greșeala din fotografie de Ziua Recunoștinței

Sabrina Voinea aruncă în aer Olimpiada de la Paris. „Arbitrele mi-au prezentat o fotografie falsă!”

Citeşte şi: ARTĂ cu orice RISCURI. Fotografii aproape IMPOSIBILE şi totuşi cât se poate de REALE

Fotografiile nu dezvăluie şi identitatea vizuală adevărată a persoanelor, şi aceasta „pentru că nu e vorba de devierea de la realitatea, ci despre versiunea realităţii pe care alegem să o arătăm„. Beck este de părere că dacă ar fi inclus şi fotografia originală ca punct de reper, atunci privitorii s-ar uita când la aceasta, când la imaginile editate, încercând să descopere dieferenţa.

Ştiinţa arată că partea stângă a feţei este mai expresivă decât cea dreaptă, fiind controlată de partea creierului responsabilă cu emoţiile, explică Sam Kean, autor de cărţi ştiinţifice.