Potrivit proiectului, exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu „calitatea de angajat ori de colaborator al unităților de producție ori de distribuție de produse farmaceutice sau de materiale sanitare cu excepția situațiilor în care este vorba de participarea la efectuarea unor studii clinice ori la desfășurarea unor activități ori manifestări cu caracter științific sau medical”.
Inițiatorii proiectului, senatorii Dorel Florian Bodog, Marin Burlea, Viorel Chiriac, Sorin Constantin Lazăr, Ion Luchian, Florian Popa, Gheorghe Saghian, consideră că sunt prea restrictive actualele prevederi potrivit cărora exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de colaborator sau angajat al producătorilor și distribuitorilor de medicamente.
„Corectă pe fond, această limitare este mult prea restrictivă, iar în viața reală este de multe ori practic imposibil de respectat. Avem în vedere situațiile în care medicii sunt implicați în efectuarea unor studii clinice la medicamente aflate în proces de autorizare de punere pe piață ori când sunt invitați pentru a ține conferințe cu caracter medical ori științific”, au arătat, în expunerea de motive, inițiatorii.
Ei au adăugat că propun eliminarea acestor situații din categoria incompatibilităților deoarece sunt activități cu caracter ocazional, transparente și supuse controlului autorităților.
Proiectul mai prevede obligativitatea Colegiului Medicilor din România (CMR) să organizeze și să implementeze un sistem informatic, iar medicii să-și poată exercita profesia pe baza certificatului de membru al CMR, care poate să fie emis și sub forma unui card profesional.
„În vederea organizării și ținerii la zi a Registrului unic al medicilor cu drept de practică, CMR, potrivit deciziei Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România, va organiza și administra un sistem național de înregistrare, evidență și certificare a medicilor care exercită profesia de medic pe teritoriul României. Evidența și identificarea medicilor cu drept de liberă practică se va face pe baza unui cod unic de identificare profesională acordat de către CMR”, stipulează proiectul.
O altă prevedere se referă la posibilitatea ca medicii care au depășit vârsta de pensionare să-și poată continua activitatea profesională în unitățile sanitare publice în condițiile în care se înregistrează deficit de personal medical sau există necesitatea furnizării de servicii medicale peste nevoile obișnuite, la solicitarea motivată a unității sanitare publice respective și cu aprobarea autorității căreia i se subordonează administrativ unitatea.
În celelalte cazuri, medicii au dreptul să se pensioneze, la cerere, în condițiile dreptului comun sau la 67 de ani, iar cei care au depășit limita de vârstă vor putea profesa în continuare în unități sanitare private, pe baza certificatului emis de CMR.
În cazul medicilor care dețin funcții de conducere în CMR, aceștia vor putea beneficia, la cerere, de suspendarea contractul de muncă cu unitatea sanitară sau de acordarea dreptului la maximum 5 ore cumulat pe săptămână și o zi pe lună pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în cadrul CMR. În oricare dintre aceste situații, drepturile salariale vor rămâne nemodificate, iar activitatea desfășurată în cadrul CMR va fi considerată activitate medicală, mai menționează proiectul.
Proiectul propune modificarea legii privind reforma în domeniul sănătății și se află în consultare publică la Senat.