Proiect pentru simplificarea legislaţiei fiscale, în dezbatere

Potrivit Ministerului Finanţelor, măsurile propuse în proiect vor avea un impact negativ asupra veniturilor bugetare de 459,2 milioane lei (circa 100 milioane euro) în 2017, de 752,9 milioane lei în 2018, 972,8 milioane lei în 2019 şi 1,007 miliarde lei în 2020.

Potrivit news.ro, pachetul propus de Ministerul Finanţelor extinde numărul de documente acceptate ca dovadă a plăţii la instituţiile statului, pentru plăţile prin internet banking, mobile banking sau bancomate.

Proiectul de OUG vizează modificări ale Codului Fiscal şi Codului de procedură fiscală, ale Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, şi OUG 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, precum şi modificări ale unor proceduri interne.

Astfel, o persoană care îşi plăteşte taxele de paşaport prin internet banking poate prezenta ca dovadă a plăţii un print de pe telefon sau calculator sau completa o declaraţie pe proprie răspundere cu detaliile plăţii.

De asemenea, ANAF propune uşurarea, pentru contribuabili, a popririi conturilor pentru restanţele către bugetul de stat.

„Prin această măsură se urmăreşte, în contextul comunicării electronice dintre ANAF, ca organ fiscal central, pe de o parte, şi bănci, în calitatea lor de terţi popriţi, pe de altă parte, implementarea unui mecanism mai rapid de comunicare în cazul înfiinţării/ridicării popririlor, scopul fiind de a evita apariţia eventualelor cazuri în care contribuabililor li s-au indisponibilizat şi executat sume de bani care depăşesc nivelul creanţei pentru care s-a înfiinţat poprirea”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Concret, ori de câte ori o bancă va informa Fiscul că a indisponibilizat sumele de bani pentru care s-a înfiinţat poprirea, ANAF va dispune de un mecanism legal pentru a ridica celelelate popriri.

Ministerul Finanţelor propune introducerea, începând cu 1 ianuarie 2017, a unui regim special de TVA pentru agricultori – persoane fizice, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care efectuează activităţi/servicii agricole – şi care, în prezent, întâmpină dificultăţi în aplicarea regimului normal de TVA.

„Având în vedere necesitatea încadrării în ţinta de deficit bugetară pentru anul 2017, se propune acordarea graduală a compensaţiei în cotă forfetară, pe baza unui procent de compensare de 1% în anul 2017, 4% în 2018 şi 8% în anul 2019”, arată proiectul.

Ministerul explică, în nota de fundamentare, că agricultorii nu deduc TVA pentru achiziţii, dar nici nu colectează TVA pentru vânzări, indiferent de plafonul realizat.

„În schimb, primesc o compensaţie în cotă forfetară pentru acoperirea taxei aferente achiziţiilor, astfel încât preţul produselor agricole/ tariful serviciilor agricole să fie degrevate de taxă. Regimul special este opţional, aceştia pot opta pentru a aplica regimul normal de TVA”, arată proiectul.

Proiectul introduce şi facilităţi fiscale pentru persoanele cu handicap.

„Se propune scutirea integrală pentru clădirea de domiciliu, terenul aferent clădirii de domiciliu şi pentru un mijloc de transport, la alegerea contribuabilului, pentru bunurile deţinute în comun cu soţul/soţia de către persoanele cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor cu încadraţi în gradul I de invaliditate”, prevede documentul menţionat.

O altă măsură cuprinsă în pachet prevede că adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală vor putea fi cerute şi transmise online către instituţiile publice.

După scandalul legat de retragerea codurilor pentru TVA, instituţia propune facilităţi pentru cei care îşi redobândesc codul de TVA, în sensul acordării beneficiilor pierdute în perioada aferentă anulării codului.

În acest fel, firmele respective ar avea dreptul să refactureze cu TVA către clienţi toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care nu au avut cod de TVA.

Pachetul a fost lansat, sub formă de propuneri de măsuri, în septembrie de Ministerul Finanţelor, după scandalul legat de un proiect de ordonanţă de urgenţă, pentru modificarea Codului Fiscal, pregătit de fostul secretar de stat Gabriel Biriş şi care a dus la demisia acestuia din funcţie.